Amnezie naţională

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Foto simbol
Foto simbol

E linişte şi pace la Chişinău, să treacă odată mult trâmbiţatul summit al Parteneriatului Estic de la Vilnius. După aceea, ăştia cu anticorupţia o să se liniştească, să poată lucra oamenii în linişte...

În Republica Moldova nu se dă şpagă. Fiecare cetăţean este onest din copilărie: învaţă aşa cum îl duce capul; dă Bacalaureatul şi intră la facultate cu propriile puteri, nici nu se gândeşte la pile şi la posibilele persoane cărora să le dea mită pentru a lua o notă mai mare; nu cumpără teze de an sau de licenţă; nu negociază cu nimeni nimic la angajare şi după asta. Tot ce este el i se datorează numai lui, nu părinţilor, rudelor, cumetrilor sau mai ştiu eu cui.

La spital, de asemenea, nu admite atenţiile pentru doctori şi nici nu le face medicilor apropouri, nu strecoară aşa, pur şi simplu, câte 50 sau 100 de lei, ori câteva sute de euro în cazul operaţiilor. Nu, nici nu se gândeşte. La fel e şi cu poliţiştii, vameşii, judecătorii etc. Sunt nişte bârfe că se dă şi se ia mită în Republica Moldova.

Păţania cu judecătorul de la Teleneşti prins cu 200 de dolari în Codul de procedură civilă e o invenţie, la fel şi povestea cu descinderile simultane, de ieri, de la posturile vamale Leuşeni şi Albiţa. Praf în ochii europenilor, care pompează milioane de euro în nişte instituţii, inventate tot de ei. Să vedeţi cu ce se termină toate aceste cercetări de amploare... Au mai fost şi alţii pe banca acuzaţilor. Fostul şef al Fiscului Nicolae Vicol şi ex-preşedintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului Gheoghe Gorincioi sunt primele nume care-mi vin în minte. Toţi „au uitat“ cele două tărăşenii, niciun muritor de rând nu-şi mai aminteşte de zecile de mii de euro, sau poate sute, pe care cei doi le-ar fi pretins şi chiar le-ar fi primit.

E linişte şi pace la Chişinău, să treacă odată mult trâmbiţatul summit al Parteneriatului Estic de la Vilnius. După aceea, ăştia cu anticorupţia o să se liniştească, să poată lucra oamenii în linişte: poliţistul să-şi ia „raţia“ zilnică, să transmită parte şi superiorilor; avocaţii să dea şpăgile de rigoare judecătorilor; dascălii să le rezolve testele copiilor şi să primească în schimb atenţiile noastre; profesorii de la universitate să închidă ochii la toţi corigenţii şi să-i târâie dintr-un an în altul, Doamne fereşte! să fie dat afară vreunul - rămâne universitatea fără bani pentru salarii.

Şi uite aşa trec anii, noi ne văicărăm cât de săraci suntem şi cât de corupţi sunt „unii“ dintr-ai noştri. Oftăm când vedem în ce vile stau „corupţii“, poate le vom fotografia şi le vom da pe net sau la ziare. Până aici merge anticorupţia la noi. Nicidecum nu ne va mustra conştiinţa pentru toate acţiunile noastre, făcute cu voie sau fără voie, cu fapta sau cu gândul.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite