Andrei Spînu: Oferta propusă de Gazprom nu este în avantajul R. Moldova

Andrei Spînu

Oferta propusă de Gazprom nu este în avantajul cetăţenilor Republicii Moldova. Preţul cerut, care include condiţii financiare şi nefinanciare, inclusiv achitarea în termene restrânse a datoriei istorice, este mai mare decât ofertele de pe pieţele internaţionale de gaz, precizează Andrei Spânu, ministrul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, într-o postare pe Facebook, transmite IPN.

Spînu spune că Republica Moldova nu poate accepta să plătească un preţ la gaze mai mare decât toate celelalte state din regiune.

„Mesajul nostru pe parcursul negocierilor a fost întotdeauna acelaşi: Republica Moldova îşi doreşte să continue discuţiile şi să semneze un contract pe termen lung între Moldovagaz şi Gazprom, unul care avantajează ambele părţi”, subliniază Spînu.

„Ne dorim o nouă rundă de discuţii cu Gazprom. În acelaşi timp, vom căuta furnizori alternativi, pentru a ne asigura că ţara are gaz şi că diversificăm sursele de aprovizionare”, a adăugat Andrei Spînu.

În cadrul discuţiilor, partea rusă a asigurat că Gazprom va livra imediat volumele suplimentare pentru luna octombrie, câte 5 milioane de metri cubi de gaze zilnic. „Sperăm ca aceste volume să intre în Republica Moldova în cel mai scurt timp”, a notat vicepremierul.

În cadrul rundei de negocieri din această săptămână, la Moscova, vicepremierii Andrei Spînu şi Vlad Kulminski au discutat cu Dmitri Kozak, şef-adjunct al administraţiei preşedintelui Federaţiei Ruse, Elena Burmistrova, directorul general Gazprom Export, şi Nikolay Shulginov, ministrul energiei.

Premierul moldovean Natalia Gavriliţa a dat asigurări că cetăţenii nu vor rămâne fără căldură la iarnă şi că Chişinăul va găsi resurse alternative de gaze.

Premierul a precizat că, deşi situaţia s-a mişcat din loc în ceea ce priveşte negocierile cu Gazprom, încă nu există deocamdată o înţelegere definitivă şi nici certitudinea că ea va fi atinsă într-un final.

Amintim că Parlamentul de la Chişinău a acceptat vineri, 22 octombrie, propunerea Guvernulului cu privire la declararea stării de urgenţă pentru 30 de zile, pe întreg teritoriul ţării, în contextul deficitului de gaze naturale. Natalia Gavriliţa a precizat că necesitatea instituirii stării de urgenţă e cauzată de faptul că se atestă o scădere a presiunii în ţevile de transportare a gazelor, iar furnizorii nu vin cu soluţii.

Potrivit IPN, pe perioada stării de urgenţă, Comisia pentru Situaţii Excepţionale va institui un regim special de procurare a gazelor naturale. Va aloca bani pentru procurarea volumelor necesare de gaze şi va adopta decizii pentru întreprinderea acţiunilor rapide de asigurare cu gaze, inclusiv prin derogare de la actele normative. Comisia va dispune, la necesitate, raţionalizarea consumului de gaze naturale şi alte resurse energetice şi va putea împuternici furnizorii şi distribuitorii să procure, să transporte şi să distribuie gazele naturale pentru întreg teritoriul ţării.

Răspunzând la întrebări, Natalia Gavriliţa a precizat că autorităţile vor prezenta mecanismele de acordare a compensaţiilor pentru cetăţeni în momentul în care va avea contracte semnate şi va cunoaşte tarifele la gaze.

„Acest Guvern deja a negociat cu FMI şi a asigurat 564 de milioane de dolari pentru următorii trei ani şi patru luni şi va mai avea resurse pentru susţinerea cetăţenilor, pentru că implementează reforme care sunt susţinute”, a notat premierul.

În timpul rundei de întrebări, deputata Blocului Comuniştilor şi Socialiştilor, Elena Bodnarenco, a declarat că guvernarea vorbeşte atât de frumos despre alternative pe piaţa gazelor de parcă Ucraina sau Polonia ar produce propriul gaz, dar nu îl transportă pe cel rusesc. „Vă comportaţi destul de sigur şi devine clar pentru toţi că nu spuneţi totul până la capăt. Sunteţi gata să procuraţi astăzi gaze la orice preţ, important această achiziţie să nu fie direct din Federaţia Rusă. Sunteţi gata să plătiţi orice preţ probabil din ajutorul care va fi acordat de anumite structuri internaţionale”, a declarat parlamentara BCS.

Deputatul Partidul Politic Şor, Denis Ulanov, a solicitat precizări cu privire la organizarea alegerilor locale noi pe 21 noiembrie, inclusiv la Bălţi, în contextul instituirii stării de urgenţă. Ministrul justiţiei, Sergiu Litvinenco, a declarat că menţiuni cu privire la desfăşurarea scrutinului ar putea fi făcute de legislativ în hotărârea sa. Comisia Electorală Centrală poate interpreta legislaţia electorală, dar, în opinia sa, nu ar fi motive ca alegerile să nu aibă loc. Or starea de urgenţă este legată de situaţia pe piaţa gazelor naturale.

„Toţi paşii pe care-i întreprindem acum sunt necesari pentru a asigura securitatea energetică a ţării, să putem aloca resurse financiare pentru procurarea gazelor din surse alternative şi să ne asigurăm că readucem presiunea în sistemul de gaze naturale la un nivel corespunzător. Vom lua şi decizia de alocare a păcurii din rezerva de stat pentru a ajuta companiile care pot diversifica sursele de energie”, a declarat premierul Gavriliţa la şedinţa Guvernului de vineri, la care Cabinetul de miniştri a propus Parlamentului declararea stării de urgenţă.

Potrivit documentului, în perioada stării de urgenţă, 22 octombrie - 20 noiembrie, Comisia pentru Situaţii Excepţionale va emite dispoziţii privind instituirea unui regim special de procurare a gazelor naturale în regim rapid; alocarea mijloacelor financiare pentru asigurarea procurării volumelor necesare de gaze naturale; adoptarea deciziilor necesare în scopul asigurării unor acţiuni rapide de asigurare cu gaze naturale, inclusiv prin derogare de la prevederile normative; dispunerea, la necesitate, a raţionalizării consumului de gaze naturale şi de alte resurse energetice; adoptarea deciziilor de împuternicire a furnizorilor şi distribuitorilor să acţioneze în scopul procurării, transportării şi distribuţiei gazelor naturale pe întreg teritoriul ţării; coordonarea activităţii mijloacelor de informare în masă privind informarea populaţiei despre cauzele şi proporţiile situaţiei excepţionale etc.

„Precizez că pe 13 octombrie, CSE a constatat apariţia unei situaţii excepţionale, de alertă pe piaţa gazelor naturale. În pofida acţiunilor întreprinse, instrumentele folosite în acest moment nu sunt suficiente pentru depăşirea situaţiei create, iar competenţele Comisiei nu oferă soluţiile şi mecanismele necesare. În acest context, este necesar ca CSE să aprobe anumite măsuri, decizii urgente, în termini rapizi, ce prevăd inclusiv derogări de la actele normative, ceea ce cadrul actual nu ne permite”, a specificat secretarul de stat al Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, Constantin Borosan.

Premierul Natalia Gavriliţa a subliniat necesitatea şi corectitudinea acţiunilor care urmează a fi întreprinse: „Aceste împuterniciri vor fi utilizate cu bună credinţă. Vom institui toate procedurile necesare pentru ca deciziile să poată fi auditate, monitorizate şi să putem raporta despre acestea la timpul potrivit, astfel încât să nu existe niciun dubiu despre intenţia şi efectul lor. Vom aloca bani din buget, vom împuternici operatorii ca să poată accesa piaţa şi să poată asigura securitatea energetică a ţării.”

În vederea depăşirii situaţiei de alertă pe piaţa gazelor naturale, Guvernul a votat şi pentru eliberarea păcurii din rezervele de stat. Reieşind din faptul că S.A. Termoelectrica a epuizat deja stocul disponibil personal de păcură, s-a decis eliberarea cantităţii de 16.500 tone de păcură din rezervele de stat.

„Arderea păcurii eliberate va permite asigurarea populaţiei şi instituţiilor de importanţă socială cu energie electrică, dar şi agent termic în perioada rece a anului. Scopul proiectului este intervenţia statului în soluţionarea situaţiei excepţionale create pe piaţa gazelor naturale, asigurării securităţii energetice a ţării şi protecţiei populaţiei. Arderea păcurii din rezervele de stat asigură procesul de livrare a agentului termic şi electric beneficiarilor de serviciile Termoelectrica, fapt ce permite menţinerea unui tarif stabil pentru consumatori şi economisirea gazelor naturale, fără a fi ridicate tarifele achitate de populaţie”, a spus Ana Revenco, ministrul Afacerilor Interne.