ARHIVELE COMUNISMULUI Vladimir Voronin: „Trageţi la ordinul meu“

Protestul din 10 noiembrie 1989 de la Ministerul de Interne din Chişinău urma să fie transformat într-o baie de sânge. Acum 23 de ani, generalul Vladimir Voronin a fost la un pas de a ordona tragerea în manifestanţi.

Versiunea care mai circulă printre moldoveni că doar poziţia fermă a ministrului de Interne al RSS Moldoveneşti, general-maiorul de miliţie Vladimir Voronin, de neaplicare a armei la protestul din 10 noiembrie 1989 a salvat multe vieţi omeneşti rămâne în continuare un mit. Lucrurile nu stau chiar aşa. Un raport secret arată că până la ordonarea tragerii rămăsese un singur pas. Mai întâi, la indicaţia lui Voronin ofiţerii aflaţi în clădirea ministerului au fost înarmaţi, apoi, însuşi ministrul nu a exclus posibilitatea unei intervenţii cu gloanţe. Acesta, în două rânduri, la ora 20.40, apoi la 21.30, a ordonat miliţienilor că vor trage în protestatari „La ordinul meu".

Mişcarea de Eliberare Naţională de la finele secolului trecut a cunoscut episoade care au marcat profund desfăşurarea ulterioară a evenimentelor. Luna noiembrie 1989 s-a evidenţiat prin două manifestări importante: blocarea la 7 noiembrie a tehnicii militare care urma să treacă pe Piaţa Biruinţei (n.a. - Piaţa Marii Adunări Naţionale, acţiune la care am participat) şi protestul de la Ministerul de Interne din 10 noiembrie. Documentele de arhivă arată o perspectivă inedită asupra unei tragedii care urma să se producă la cea de-a doua manifestare. Din fericire, în acea zi, şansa a fost de partea protestatarilor. Un raport redactat de o comisie specială a MAI, la scurt timp după această dată, descrie minut cu minut ce s-a întâmplat în seara respectivă. Evident, apărându-i pe angajaţii de la Interne.

Click aici pentru a vedea Galeria Foto

STUDENŢII PROTESTAU FAŢĂ DE VIOLENŢELE MILIŢIEI

Evenimentul din 10 noiembrie a fost precedat de altul nu mai puţin important. La 7 noiembrie, demonstraţii, potrivit estimărilor MAI circa 10-11.000 de persoane (doar în sectorul Buiucani), au blocat trecerea tehnicii militare sovietice pe Piaţa Biruinţei din Chişinău cu ocazia aşa-numitei mari revoluţii socialiste din octombrie. În acea zi au fost arestate mai multe persoane. În perioada perestroicii monumentul lui Ştefan cel Mare era locul unde se adunau toţi iubitorii de libertate, pentru a discuta despre cele trecute şi despre acţiunile de viitor. De aici se pornea la demonstraţii şi marşuri neautorizate, aici se revenea pentru a discuta.

Iscoadele miliţieneşti nu erau lipsă printre cei care veneau la monument. Rapoartele unor ofiţeri din cadrul MAI, precum Procopciuc V.G., Daud C.I., Suholitco L. A., Cazacu G. V., Borzov Iu. A., Spânu S.M., ş.a., transmise ministerului la 8 şi 9 noiembrie 1989, atenţionau despre intenţia mai multor grupări de a merge la minister să protesteze, dar şi să solicite informaţii în legătura cu soarta persoanele arestate la 7 noiembrie.

Pe 10 noiembrie (când se sărbătorea ziua miliţiei în URSS) o altă informaţie, primită la ora 14.00, arata că circa 200 de persoane din preajma monumentului lui Ştefan cel Mare intenţionează să se deplaseze spre Ministerul de Interne. Miliţia a intrat în alertă.

ARHIVELE COMUNISMULUI Primele ordine emise de securitatea sovietică după reocuparea Basarabiei

Arhivele comunismului: Împuşcaţi pentru că l-au prins pe tâlharul Cotovschi

ARHIVELE COMUNISMULUI Limba română în scrierile anticomuniste din RSSM (I)

La ora 15.00, în incinta ministerului a fost dislocat detaşamentul de Miliţie cu Destinaţie Specială OMON (din rusă - Otread Miliţii Osobogo Naznacenia), - 84 de miliţieni. La ora 15.30, prim-locţiitorul ministrului de Interne, general-maiorul Jukov G.G., a ordonat colonelului Jivore P.G., comandantul regimentului de miliţie nr. 5447, să declare stare de alertă în unitate pentru a fi gata să se deplaseze spre minister. La 16.30, 147 de miliţieni din unitatea nr. 5447 au venit la minister.

„TOPIŢI BASTOANELE LA PREZERVATIVE!"

Primii zece protestatari au ajuns la minister la ora 16.50. Ei s-au plasat în faţa clădirii purtând pancarte pe care era scris: „Violenţa generează violenţă", „Jos miliţia antipopulară", „De ce bateţi în fraţii voştri", „Topiţi bastoanele la prezervative", „Demonstraţia din 7 noiembrie", pe care erau desenate bastoane şi pete de sânge. Între timp, 150 de persoane s-au adunat la intersecţia cu strada Armenească, un alt mare grup s-a postat în scuarul de vizavi de minister.

Prima provocare are loc la ora 17.00, când ofiţerul de serviciu din cadrul ministerului, Zaporojţev V.E., a reţinut un protestatar şi l-a târât înăuntrul clădirii. În semn de solidaritate alte şapte persoane l-au urmat. În discuţiile din hol, s-a constatat că toţi erau studenţi. Ei solicitau eliberarea persoanelor reţinute şi spuneau că protestează faţă de acţiunile miliţiei din 7 noiembrie. Toţi opt au fost duşi la sectorul de miliţie Lenin pentru identificare şi interogare. Între timp, în faţa ministerului se adunaseră circa 300 de persoane, iar alţi 150 de miliţieni din unitatea nr. 5447 au venit în ajutorul colegilor lor.

ŞI-AU JUSTIFICAT ACŢIUNILE

Cea de-a doua provocare s-a produs la ora 18.10, când, la ordinul lui Jukov, cei 84 de miliţieni din detaşamentul special OMON au ieşit în faţa ministerului. La ora 18.15, Jukov G.G. l-a informat pe ministrul de Interne Voronin, care se afla la şedinţa Prezidiului Consiliului de Miniştri al RSS Moldoveneşti, despre situaţia din faţa clădirii. Peste cinci minute, Jukov a ordonat atacul asupra manifestanţilor, numărul cărora se ridicase la circa 1.500. Pentru a-şi justifica acţiunile, raportul comisiei de anchetă arată că oamenii legii au acţionat atunci când „un necunoscut a aruncat un pachet explozibil". Dezlegat la mâini, OMON-ul, dar şi cei 150 de miliţieni care li s-au alăturat, au început să bată manifestanţii cu bastoanele PR-73 (introduse în anul 1973. Acestea aveau lungimea de 65-70 cm, diametrul 30-32 mm şi greutatea de 0,7-0.75 kg).

ARHIVELE COMUNISMULUI Scrisori antisovietice la posturile de radio „vrăjmaşe"

Atrocităţi comuniste: gropile cu var ale NKVD

Operaţia „Sud": faţa nevăzută a deportărilor din 6 iulie 1949 (I)

La 18.30, soseşte Vladimir Voronin, care şi-a asumat responsabilitatea de conducere a operaţiunii. Numărul protestatarilor se ridicase între timp la circa 3.000. Raportul nu precizează dacă acţiunea ulterioară a fost coordonată cu Voronin, însă, la ora 19.00-19.15, la ordinul viceministrului Jukov, căpitanul Panfilov a aruncat în mulţime cinci grenade lacrimogene tip Ceremuha (două dintre care nu au explodat), acţiune repetată la ora 20.00, când au fost aruncate alte patru grenade de acest fel. Protestatarii fuseseră împinşi spre străzile Armenească şi Cotovschi.

PLOAIE DE GRENADE LACRIMOGENE

La acea oră numărul manifestanţilor ajunsese la circa 10.000 de oameni. Între timp, viceministru Vladimir Molojen a solicitat Statului Major al trupelor de interne al URSS şi reprezentantului acestuia pentru Ucraina şi Moldova să permită dislocarea unităţii nr. 4781 la minister, aprobare primită la ora 20.00.

În acest răstimp la minister au venit vicepreşedinţii Consiliului de Miniştri Mihail Platon şi Andrei Sangheli, primarul Chişinăului Vladimir Dobrea, deputaţii poporului din URSS Grigore Vieru, Anton Grăjdieru, Leonida Lari, Nicolae Dabija, preotul Petru Buburuz şi liderii Frontului Popular Gheorghe Ghimpu, Mihai Ghimpu şi Iurie Roşca, dar nu au reuşit să-i calmeze pe protestatarii.

La ora 20.40, ministrul Vladimir Voronin a dispus înarmarea ofiţerilor, iar, la instructajul care a avut loc în sala de şedinţe, a admis deschiderea focului asupra demonstranţilor, precizând „La ordinul meu", ordin repetat la ora 21.30. Altercaţiile dintre manifestanţi şi poliţie au durat până aproximativ la ora 23.00 timp în care ministrul a ordonat tragerea în aer, mai întâi cu gloanţe oarbe. Miliţia a aruncat în demonstranţi 162 de grenade lacrimogene tip Ceremuha, iar cei din unitatea nr. 5447 - 33. Ceva mai târziu, demonstranţii s-au retras în Piaţa Marii Adunări Naţionale, unde au organizat un miting, iar către ora 2.30 s-au împrăştiat.

Rezultatul altercaţiilor, potrivit comisiei de anchetă, au fost următoarele: au fost reţinuţi 75 de manifestanţi; au avut de suferit 145 de miliţieni, 34 dintre care au fost spitalizaţi, patru în stare gravă. Au fost consemnate geamurile sparte, maşinile de dactilografiat, birourile şi telefoanele distruse.

MASACRE ÎN ALTE ORAŞE ALE URSS

La 11 aprilie 1989, a avut loc masacrul de la Tbilisi, la care au fost împuşcaţi sau striviţi de şenilele tancurilor 20 de persoane. A urmat acţiunea sângeroasă de la Baku, din 19 ianuarie 1990, după care au fost număraţi 125 de morţi. Timp de o săptămână, între 12 şi 20 ianuarie 1991, a urmat asediul televiziunii din Vilnius, unde au fost ucişi 14 oameni, dar şi evenimentele de la Riga la care au murit cinci protestatari.

De ce nu s-a tras în manifestanţi la 10 noiembrie 1989? Măcelul de la Tbilisi a speriat într-o oarecare măsură guvernul sovietic, deoarece rezonanţa internaţională a fost mare. Aşadar, nu s-a ajuns până la tragedie şi în Moldova întrucât nu s-a primit ordin de la Moscova. Am avut noroc. Însă, în agonia pierderii puterii, regimul comunist s-a declanşat, provocând masacrele de la Baku, Vilnus şi Riga.

Vladimir Voronin, fişier biografic

S-a născut la 25 mai 1941, în satul Corjova, RSS Moldovenească. A absolvit Tehnicumul cooperatist din RSSM, specialitatea alimentaţie publică. A fost şeful brutăriei din Criuleni şi directorul fabricii de pâine din Dubăsari. Ulterior, a absolvit Institutul Unional pentru Industria Alimentară, Academia de Ştiinţe Sociale de pe lângă Comitetul Central al Partidului Comunist al URSS şi Academia Ministerului Afacerilor Interne a URSS. A lucrat în organele de stat şi de partid ale RSS Moldoveneşti. Între 1988-1990, a îndeplinit funcţia de ministru al Afacerilor Interne al RSSM, iar în perioada 7 aprilie 2001-11 septembrie 2009 a fost preşedintele Republicii Moldova. Din 1994 este prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comuniştilor din Republica Moldova.

Cronologia evenimentelor din 10 noiembrie 1989

Ora 14.00 - circa 200 de oameni din preajma monumentului lui Ştefan cel Mare intenţionează să se deplaseze spre Ministerul de Interne;
Ora 15.00 - în incinta ministerului a fost dislocat detaşamentul de miliţie cu destinaţie specială (OMON) - 84 miliţieni;
Ora 15.30 - prim-locţiitorul ministrului de Interne, general-maiorul de miliţie Jukov G.G., a ordonat colonelului Jivore P.G., comandantul unităţii nr. 5447, să declare stare de alertă;
Ora 16.30 - în incinta ministerului au fost dislocaţi 147 de miliţieni din unitatea nr. 5447;
Ora 16.50 - Zece protestatari s-au postat în faţa Ministerului de Interne, purtând pancarte;
Ora 17.00 - ofiţerul de serviciu din cadrul ministerului Zaporojţev V.E. a reţinut un protestatar şi l-a târât înăuntru;
Ora 17.00 -şapte persoane au intrat în minister;
Ora 18.00 -150 de miliţieni din unitatea nr. 5447 au venit în ajutor;
Ora 18.15 - prim-locţiitorul ministerului Jukov G.G. l-a informat pe Vladimir Voronin despre situaţia din faţa ministerului;
Ora 18.20 - Jukov a ordonat atacul OMON asupra protestatarilor;
Ora 18.20-18.30 - OMON-ul şi 150 miliţieni i-au bătut pe manifestanţi;
Ora 18.30 - soseşte Vladimir Voronin, care şi-a asumat conducerea operaţiunii;
Ora 19.00-19.15 - căpitanul Panfilov a aruncat în mulţime cinci grenade lacrimogene tip Ceremuha;
Ora 20.00 - s-a aruncat în mulţime alte patru grenade lacrimogene Ceremuha;
Ora 20.40 - Voronin a dispus înarmarea ofiţerilor, adăugând „Trageţi la ordinul meu";
Ora 21.30 - S-a repetat ordinul „Trageţi la ordinul meu";
Ora 21.30- 23.00 - Altercaţiile dintre manifestanţi şi miliţie: s-a tras de două ori în aer, mai întâi cu gloanţe albe; de asemenea au fost aruncate în demonstranţi 195 de grenade lacrimogene tip Ceremuha;
Ora 23.00 - protestatarii s-au retras în Piaţa Biruinţei, unde au organizat un miting;
Ora 2.30, 11 noiembrie - manifestanții s-au împrăștiat.