Avem de trei ori mai mulţi şefi la stat decât în statele UE

Un raport al Cancelariei de Stat arată că în ministerele din Republica Moldova unui şef îi revin doar doi subalterni. În administraţia publică locală, raportul este de unu la trei. În acelaşi timp statisticile arată că avem cu 70% mai mulţi funcţionari publici faţă de acum 11 ani.

După o serie de reforme şi optimizări (multe iniţiate de fosta guvernare comunistă), care au ca scop inclusiv reducerea cheltuielilor de personal, numărul angajaţilor din domeniile bugetare a crescut, în loc să scadă, arată datele Biroului Naţional de Statistică (BNS).
Astfel, în trimestrul IV al anului 2012 statisticienii au numărat peste 256.000 de angajaţi în Administraţia Publică, Educaţie, Sănătate şi în domeniul asistenţei sociale. Comparativ cu 2011, numărul a crescut cu peste 6.000 şi este egal cu cel atestat în anul 2006.

Inflaţie de funcţionari publici

Raportul BNS nu oferă informaţii separate pe domenii. O consultare a bazei de date a Statisticii arată însă că din anul 2000 şi până în 2011 numărul funcţionarilor publici aproape că s-a dublat, majorându-se de la 50.600 la circa 87.000. Pentru comparaţie: în aceeaşi perioadă, numărul celor care muncesc în agricultură s-a redus de 2,5 ori.
Natalia Kleinecht, consultant în secţia statistica salarizării din cadrul BNS, spune că şi la alte categorii de salariaţi pot apărea diferenţe mari.

„În ultimii ani s-au schimbat unele metodologii de calcul şi, respectiv, statistica angajaţilor ar putea suferi modificări bruşte pe ani şi pe sectoare. Un alt motiv e faptul că din structura unor instituţii au dispărut subdiviziuni întregi. De exemplu, în 2011, din cadrul Ministerului de Interne a fost scoasă întreprinderea Servicii Pază de Stat, cu peste 3.000 de angajaţi“, explică specialista.

Tamara Gheorghiţă, şefa Direcţiei politică de cadre a Cancelariei de Stat, susţine că nu poate fi vorba de majorarea numărului de angajaţi din domeniul administraţiei publice şi că, din contra, are loc o scădere treptată. „De vină sunt metodologiile de calcul. Noi utilizăm una, cei de la statistică alta. Am încercat să preluăm experienţa UE, dar nici acolo nu există o metodologie unică pentru toate statele“, explică Tamara Gheorghiţă.

Optimizare, doar în Educaţie şi Sănătate

Funcţionara ne recomandă să utilizăm ca sursă de documentare datele Ministerului Finanţelor privind numărul de unităţi de personal în administraţia publică, care sunt actualizate în fiecare an. Pentru 2013, cei de la Finanţe au stabilit un număr de 72.291 de angajaţi în administraţia publică centrală şi de 123.571 în cea locală. Rezultă un număr total de 196.000 de unităţi de personal, în scădere cu peste 12.000 faţă de anul 2012 şi cu 16.000 comparativ cu anul 2011.
Din rapoartele Ministerului Finanţelor rezultă că optimizarea s-a făcut exclusiv din contul Învăţământului, unde au dispărut în doar trei ani peste 16.000 de locuri de muncă, sau circa 15%. Reduceri substanţiale de cadre se atestă şi în domeniul sănătăţii.

În aceeaşi perioadă numărul angajaţilor din cadrul Parlamentului şi din Justiţie a crescut cu peste 10%. A rămas neschimbată situaţia la Serviciul de Informaţie şi Securitate.

Economistul Viorel Chivriga spune că reformele din domeniul administraţiei publice centrale şi locale iniţiate de alianţa de guvernare arată frumos doar pe hârtie.

„Din păcate, optimizarea la unele instituţii de stat s-a rezumat la schimbarea becurilor vechi cu altele noi, mai eficiente. În alte domenii însă aşa-zisele reforme vor avea un impact negativ de durată. E cazul Educaţiei, unde totul pare să se rezume la tăieri de personal şi închiderea şcolilor. Nu se ia în calcul faptul că astfel de acţiuni înseamnă în multe cazuri şi dispariţia unor localităţi“, constată Viorel Chivriga.

Datele Ministerului Finanţelor mai arată că, în ultimii trei ani, deşi s-a atestat o reducere de 7,5% a numărului de angajaţi în instituţiile publice, nu s-a observat şi o reducere a cheltuielilor de personal. Acestea s-au majorat, în medie, cu 25% per salariat.
Totodată, experţii spun că, deşi au fost reduse posturile în instituţiile finanţate direct de la buget, a crescut numărul angajaţilor din tot soiul de agenţii autonome, care îşi completează bugetul din plăţi regulatorii, taxe etc.

Un şef la trei angajaţi

Datele oficiale arată că în Republica Moldova unui conducător din administraţia publică îi revin 3,2 funcţionari de rând. Şi asta în timp ce media din statele Uniunii Europene este de un şef la nouă angajaţi. Cea mai gravă situaţie se atestă în ministere, unde un şef are doar doi subordonaţi. În cazul autorităţilor publice locale raportul este de un şef la trei angajaţi.
Responsabilii de la Cancelaria de Stat dau vina pe legislaţie. Or, deşi s-au introdus multe norme conform bunelor practici europene, încă se mai aplică reglementările vechi.