Actualitate

articolul anterior articolul urmator

Basarabia de Ziua Culturii Naţionale

20
21 Jan 2018 09:47:26
Răzvan Voncu

Nu e momentul să discutăm aici despre cât de stupidă este ideea unei zile a „culturii naţionale“. O ţară serioasă face şi se bucură de cultură în fiecare zi şi, în fond, de la Londra la Praga şi de la Madrid la Roma şi Viena, Bătrânul Continent trăieşte în cultură la modul organic.

Cultura, ca domeniu de activitate, nu este o trufanda exotică, pe care o serveşti musafirilor uimiţi o dată pe an, la masa de Paşti sau de Revelion. Ea atrage, în statele puternice, investiţii publice şi private considerabile şi aduce, la rândul ei, o contribuţie notabilă la PIB.
 
Noi trăim în incultură, de sus şi până jos (imensa majoritate a celor care apar zilnic pe sticlă vorbeşte incorect româneşte), dar o singură dată pe an, de ziua bietului Eminescu, scoatem cultura din raclă şi, fără să ne lăsăm pătrunşi de ea, o tămâiem şi ne prosternăm la picioarele ei. Totul, festivist, teatral şi clamoros şi, mai ales, fără absolut nici un impact asupra progresului acestei "culturi naţionale". Pentru că nu avem nici strategie, nici priorităţi, îngrămădim tot soiul de activităţi de "Cântarea României" sub genericul "Zilei Culturii Naţionale", intrând astfel direct în formele fără fond criticate de Maiorescu. Ca să-l parafrazez, în loc să avem activităţi culturale necesare şi valoroase, pentru care să accesăm banii publici, avem banii publici (cu parcimonie, mai mereu) de cheltuit pe activităţi echivoce, pe care le declarăm demne de, nu-i aşa?, o sărbătoare a culturii...
 
Ce loc ocupă Basarabia, în acest circ provincial al „Zilei Culturii Naţionale“?
 
Unul modest, din păcate. Şi nu din cauză că Basarabia nu ar face parte din spaţiul cultural naţional, nici pentru că nu ar avea ce înfăţişa tot mai puţinilor amatori de cultură din acest spaţiu.
 
Anul acesta, de pildă, în afara unor activităţi organizate de Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova şi de prăfuitele masluri pe care nepotrivita conducere a ICR Chişinău le rostogoleşte, de ochii lumii, an de an, n-am înregistrat mai nimic. Muzeul Naţional de Artă, restaurat cu banii contribuabilului din România, nu a făcut nimic. Nici Muzeul Naţional de Istorie, găzduit de clădirea Sfatului Ţării (parte integrantă, datorită rolului jucat în Marea Unire, din patrimoniul cultural românesc). Universităţile (cu excepţia celei din Bălţi), teatrele... ioc.
 
Conducerea Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (prin preşedintele Arcadie Suceveanu şi poeţii Leo Butnaru şi Ion Hadârcă) a venit, ca-n fiecare an, la Botoşani şi Ipoteşti. Iar la Chişinău a organizat depuneri de coroane de flori şi recitaluri de poezie la statuia lui Eminescu de pe Aleea Clasicilor, ca şi alte manifestări literare, la Bălţi şi în alte localităţi. 
 
Dar Uniunea Scriitorilor pare cam singura instituţie de peste Prut pentru care apartenenţa la spaţiul cultural românesc nu e una pasivă. Care crede că fără a se sprijini pe clasici (vezi pelerinajul la Ipoteşti, de care aminteam) şi fără a fi, în acelaşi timp, prezentă pe piaţa culturală românească, însuşi sensul culturii române în Basarabia dispare.
 
O vină o are, desigur, şi statul român. Care nu are, cum spuneam, nici o strategie, nici o ordine de priorităţi, ci doar demagogia de a declara că sprijină "valorile europene" în Republica Moldova. Însă culpabilitatea autorităţilor române decurge mai degrabă din faptul că noi, aici, dincoace de Prut, mai avem ceva resurse pentru a investi în cultură şi în obiectivele de interes naţional. Dincolo nu e mai nimic.
 
Răspunderea constituţională o au, însă, autorităţile de la Chişinău. Care continuă să facă prea puţin pentru cultură. În special pentru cultura modernă.
 
Dacă am fi mai serioşi şi mai sensibili la ridicol, am compara conţinutul sintagmei "Ziua Culturii Naţionale" cu conţinutul activităţilor aferente ei şi, pe ambele maluri ale Prutului, am aboli-o. 
 
Ar fi un prim pas înainte pe drumul culturii, ca şi pe cel al revenirii Basarabiei în spaţiul românesc!
 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

20 Comentarii

gerula
21.01.2018, 09:56:32

Avem atașați culturali la ambasade? Avem! Avem instituții de cultură? Avem! Avem Academie? Avem! Au fost numiți in funcții și demnități pe criterii politice, nu de compentență?Au fost și vor fi!

+3 (3 voturi)
Lucifer
21.01.2018, 11:42:35

Cultura ar trebui să fie o marfă şi o armă. Dar pentru asta este nevoie de bani. Două ţări privesc cultura ca pe o armă: Franţa şi Rusia. România priveşte cultura ca pe o cenuşăreasă bugetară. Urmarea se vede peste tot.

+1 (3 voturi)
Papa Raţă
21.01.2018, 12:48:55

Izvorul oricărei Culturi pornește de la instinctul artistic, care dăinuie și se desăvârșește ca valoare prin talentul instinctului creator de valori. Dacă Statul e surd și mut către acele valori creatoare - așa cum e azi ,,de la Nistru pân”la Tisa” -, apoi, degradarea morală și spirituală a țării e catastrofală... De ref..matroșka nu mai am ce zice: după atâta patriotism cultural, Durdon, iată, îi împachetează în raclă, iar patriarhul Vladimir așteaptă semnalul lubiankăi , ca să le cânte prohodul cu ,,blinciki” în loc de colivă. Teatrele ? Păi , șeful Grecu, după ce a leorbăit cu filat din aceeași treucă, mai bate gangul , de plictiseală, la câte vreo întâlnire cu corifeii din Țară și: ”Noapte bună, spectatori! ” Măscăricii nu fac cultură, ci haltură. Guvernanții ? Dar măcar aceștia,, în trei decenii, știu ce guvernează ?? Răspunsul îl demonstrează cu prisosință Barometrul Culturii. Domnule Răzvan Voncu, aveți perfectă dreptate.

+1 (3 voturi)
Papa Raţă
21.01.2018, 12:52:29

p.s Îl aștept pe ion sbuciumatu, care știe de unde ,,vine lucoarea”.. chiar de răsbate printre zăbrele..

+1 (1 vot)
ion sbucium
21.01.2018, 13:12:28

Criticii de azi, înfierându-i pe responsabilii de cultura din R.Moldova, indirect vor sa se "lustruiască" pe sine - vezi, doamne, cata conștiinciozitate, responsabilitate, cata gatinta de a se sacrifica pe altarul culturii o are criticul bucureștean. Ambițiile șoviniste pan-românești ii dictează autorului sa le tragă mata pe spate, sa le arate de pe acum scriitorilor si oamenilor de cultura din R.Moldova - locul lor INFERIOR de "supușii" vasali intr-o eventuala Românie Mare. - Nu e la latitudinea criticilor din Romania sa judece, sa se amestece si sa aprecieze cultura naționala moldava din R.Moldova. Pretențiile ar fi fost justificate dacă era vorba de scriitor din ex-Valahia, dar Eminescu n-a fost valah, a fost moldovean, s-a născut, a locuit, s-a format si a scris pana la 27 de ani in Moldova din dreapta Prutului si s-a mutat in Valahia, la București in 1877, cu 12 ani inainte de moartea sa tragica cu concursul aparatului represiv al noului stat independent, apărut in 1878 pe harta Europei. Eminescu in Moldova din stanga Prutului e la el acasă, este iubit si onorat pretutindeni, rar localitate in R.Moldova care sa nu aibă o strada, o biblioteca, o scoală sau liceu etc., care sa-i poarta numele. Cum moldovenii il omagiază la 15 ianuarie si la 15 iunie pe Eminescu e o chestiune ce tine de competenta interna a R.Moldova si criticii șovini pan-români de la București n-au niciun drept de a se amesteca, a-i umili pe moldoveni si a le da lecții de patriotism ultranaționalist românesc. R.Moldova si Ucraina nu au in componenta lor azi nicio provincia coloniala Basarabia si n-au nicio obligație de a raporta Bucureștiului cum il omagiază pe Eminescu la Chisinau, Cernăuți sau Odesa. Fara UMILIREA si DISCRIMINAREA moldovenilor ex-basarabenilor nu trece niciun material de la Voncu - asta-i este misiunea si "specialitatea".

-2 (4 voturi)

Vezi toate comentariile (20)