CEDO i-a dat dreptate reclamantului în cauza Mătăsaru vs. Republica Moldova

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat violarea articolelor 10 (dreptul la libera exprimare) şi 5 § 1 (dreptul la libertate şi siguranţă) în cauza Mătăsaru vs. Republica Moldova şi a dispus încasarea din contul Guvernului Republicii Moldova în beneficiul reclamantului a sumei de 7 650 de euro, transmite IPN.

Potrivit circumstanţelor cauzei, relatate de Asociaţia Promo-LEX, care i-a reprezentat interesele, Anatol Mătăsaru a organizat o acţiune de protest solitară în faţa Procuraturii Anticorupţie. Acesta a iniţiat acţiunea de protest în legătură cu presupuse fapte de corupţie care nu erau investigate de instituţia vizată. În cadrul protestului, a instalat o toaletă şi a imitat că o foloseşte. El a fost reţinut în aceeaşi zi, pentru 72 de ore, fiindu-i înaintată învinuirea în legătură cu comiterea infracţiunii de huliganism.

La expirarea termenului de 72 de ore, poliţiştii au refuzat să-l elibereze, chiar dacă erau obligaţi de lege. În urma implicării avocatului şi altor poliţişti (avocatul reclamantului a denunţat reţinerea ilegală a reclamantului la serviciu 902), un echipaj de poliţie al serviciului 902 care a intervenit la faţa locului, l-a eliberat. Anatol Mătăsaru a depus o plângere penală în legătură cu reţinerea sa ilegală. Dar Procuratura a refuzat pornirea unei cauze penale, iar soluţia a fost menţinută de instanţele de judecată.

Reclamantul s-a plâns la CEDO că reţinerea sa a fost arbitrară şi contrară articolului 5 § 1 din Convenţie (dreptul la libertate şi siguranţă). De asemenea,  a invocat încălcarea dreptului său la libertatea de exprimare, astfel cum este garantat de articolul 10 din Convenţie.

Curtea a reţinut că reclamantul a fost acuzat mai întâi de o infracţiune prevăzută de Codul Penal şi plasat în detenţie din acest motiv, pentru a fi, în cele din urmă, găsit vinovat de huliganism nu prea grav, infracţiune prevăzută de Codul Contravenţional. Intenţia reclamantului a fost de a atrage atenţia asupra problemelor din activitatea instituţiei, subiect care ar putea fi considerat de interes public. Cuvintele licenţioase folosite de el pentru a se adresa poliţistului de serviciu nu aveau scopul de a-l insulta, ci erau partea a discursului său. Mai târziu, chiar poliţistul de serviciu a declarat în cursul procedurii judiciare că nu s-a simţit insultat de cuvintele reclamantului. Curtea este de acord că protestul organizat de reclamant a fost extravagant şi ar putea fi considerat şocant sau deranjant pentru unii. Cu toate acestea, nimeni în timpul procedurilor interne şi în cadrul procedurii în faţa Curţii nu a pus sub semnul întrebării faptul că a fost o simplă prestaţie a sa şi că nu a existat o expunere indecentă din partea reclamantului, precizează Promo-LEX.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului consideră că, în împrejurările prezentei cauze, nu a fost furnizată nici o justificare pentru ingerinţa în dreptul reclamantului la libertatea de exprimare. Tratamentul care i-a fost aplicat, prin însăşi natura sa, nu numai că a avut repercusiuni negative asupra reclamantului, ci ar putea să descurajeze şi alte persoane să-şi exercite libertatea de exprimare. Astfel, ingerinţa în dreptul reclamantului la libertatea de exprimare nu poate fi considerată proporţională, iar motivele prezentate nu pot fi considerate suficiente, se mai spune în comunicatul publicat de Promo-LEX.

Prin decizia Curţii s-a dispus achitarea din contul Guvernului Republicii Moldova în beneficiul reclamantului, în termen de trei luni, a sumei de 5850 euro pentru prejudiciul moral cauzat şi 1800 euro – cheltuieli de reprezentare.