CEDO a obligat Moldova să achite 167.000 de euro în cauza Arzamazova

Republica Moldova a fost obligată să achite 167 de mii de euro Elenei Arzamazova, după ce femeia s-a plâns la Curtea Europeană a Drepturilor Omului că a fost privată abuziv de o clădire pe care a cumpărat-o de la consiliul local din Pojareni, fără nici o compensaţie, transmite IPN.

Asociaţia obştească „Juriştii pentru Drepturile Omului” menţionează că Elena Arzamazova este de naţionalitate australiană şi moldoveană, care locuieşte în Queensland, Australia. În 2004 reclamanta a cumpărat o clădire, în trecut utilizată pentru festivităţi. Înstrăinarea a fost organizată de către Consiliului local şi Primărie. Contractul a fost semnat în faţa notarului şi clădirea a fost înregistrată în registrul bunurilor imobile. Cu toate acestea, în 2007 Procuratura s-a adresat cu acţiune de anulare a tranzacţiei pe motivul că preţul obţinut pentru clădire a fost prea mic şi că a fost înstrăinat fără licitaţie, contrar legislaţiei.

După ce prima instanţă a respins acţiunea, de două ori, pe motiv că a fost depusă în afara termenului, în 2013 Curtea de Apel a anulat contractul, constatând că autoritatea publică a comis o eroare când a înstrăinat clădirea şi a aprobat şi înregistrat tranzacţia deoarece aceasta era parte a domeniului public şi nu putea fi înstrăinată.

Reclamantul a declarat recurs, care a fost respins de către Curtea Supremă de Justiţie în 2014. Solicitarea înaintată de către aceasta privind omisiunea Curţii de Apel de a dispune compensaţie pentru investiţia în renovarea clădirii a fost declarată inadmisibilă. Ea a înaintat o acţiune civilă împotriva consiliului local şi Procuraturii pentru a recupera banii investiţie în clădire, care a fost respinsă în 2019. După iniţierea acţiunii civile, a fost iniţiată o cauză penală, care ulterior a fost suspendată.

Invocând Articolul 1 din Protocolul nr. 1 – protecţia proprietăţii, reclamantul a susţinut că a fost privat de clădire şi teren fără vreo compensaţie.

Curtea a concluzionat că a avut loc violarea acestui articol, reţinând că privarea reclamantului de clădire i-a impus o sarcină individuală şi excesivă şi că autorităţile au eşuat să asigure o balanţă echitabilă dintre cerinţele interesului public, de pe o parte, şi drepturile reclamantului la protecţia proprietăţii, de pe altă parte.

160 de mii de euro este suma stabilită cu titlu de prejudiciu material, cinci mii de euro sunt cu titlu de prejudiciu moral şi două mii de euro cu titlu de costuri şi cheltuieli.