Chişinău: Cât e şpaga în sesiunea de iarnă

Universitatea de Stat din Moldova

Deghizați în studenți, reporterii „Adevărul" au aflat chiar de la „colegii" de universitate bursa mitei pentru a trece examenele la facultate. Experimentul a demonstrat că la Universitatea de Stat (USM) şi la Academia de Studii Economice (ASEM) o notă de trecere costă între 50 şi 300 de euro.

Reporterii „Adevărul" au făcut turul universităţilor din Capitală şi au aflat chiar de la studenţi cât e şpaga pentru a trece examenele în sesiunea de iarnă. Sub protecţia anonimatului, tinerii ne-au dezvăluit că orice examen poate fi cumpărat dacă ai suficient tupeu şi bani în buzunar. La Facultatea de Drept din cadrul Universităţii de Stat din Moldova am aflat că suma de plecare pentru a trece un examen este 50 de euro.

BANII, PRIN „PERSOANE DE ÎNCREDERE"
Tot aici, tariful poate creşte şi până la 300 de euro, în funcţie de cât de dificil este examenul. Studenta Maria T., viitoare avocat, spune că „toţi dascălii iau bani. Aproape nimeni nu ia bani direct, doar prin cunoscuţi. Sunt profesori care îţi creează intenţionat circumstanţe ca să pici examenele", spune tânăra studentă la Drept. Aceasta adaugă că „atenţiile" din plic se dau doar în euro, nu în lei. Obişnuită cu „taxa" de sezon, Maria povesteşte un caz care întrece limita corupţiei controlate. „O profesoară tânără, care urma să aibă nuntă şi nu avea bani pentru eveniment, a picat patru grupe la examen. A luat câte 50 de euro de la fiecare şi şi-a făcut nuntă," spune aceasta zâmbind.
La Facultatea de Economie din cadrul aceleiaşi universităţi de stat, şpaga funcţionează după sistemul «cine împarte, parte-şi face». Potrivit studentei Natalia D. „banii ajung la profesori prin intermediari. Aceştia sunt, de obicei, studenţi buni, în care profesorii au încredere. De cele mai multe ori aceştia, îşi iau o mică parte din bani", spune tânăra.
De cealaltă parte, Gheorghe Ciocan, rectorul Universităţii de Stat din Moldova susţine că vina pentru fenomenul şpăgii este împărţită între dascăli şi studenţi. „Aş vrea să merg liniştit pe stradă şi să ştiu că în universitatea mea nu se întâmplă aşa ceva. Aceasta este corupţie, iar aici sunt vinovate ambele părţi: cel care ia şi cel care dă", susţine Ciocan.

„UN PROF SE TÂRGUIEŞTE PENTRU FIECARE BAN"
De la cei care studiază la Facultatea Business şi Administrarea Afacerilor din cadrul Academiei de Studii Economice aflăm că valoarea şpăgii se stabileşte în funcţie de complexitatea şi importanţa examenului. „Daca e o lucrare de semestru, taxele nu sunt mari, cam de la 200 la 400 de lei. De obicei, studenţii plătesc de la 50 de euro până la 300 de euro pentru o notă de trecere", spune o tânără care a preferat să-şi păstreze anonimatul.
Potrivit studenţilor, la Facultatea de Economie Generală şi Drept de la ASEM, profesorii îşi câştigă „faima" prin modul în care iau mită. „Un profesor e renumit pentru că se târguieşte pentru fiecare ban, ca la piaţă. Pentru un examen plătim 50 de euro", spune Elena G.
Potrivit studenţilor, recordul este stabilit de profesorii de la Finanţe, care „şi-au eliberat câte un sertar de la birou, special pentru studenţii care păşesc pragul sălii pentru a achita restanţele", spune Nicu D.

Student: „Plătim colectiv"

În cadrul Universităţii Tehnice din Moldova (UTM), la Facultatea de Urbanism şi Arhitectură, cei mai avari dascăli sunt şi cei mai tineri de la catedră.
„Fenomenul şpăgii depinde de vârsta profesorului. Cu cât acesta este mai tânăr, cu atât mărimea sumei creşte. Probabil au şi cheltuieli mai multe decât vârstnicii. În medie, plătim 300 de lei pentru unul în etate şi 1.000 pentru unul tânăr", spune Eugen, student la Arhitectură.

ŞI VIITORII AVOCAŢI DAU ŞPAGĂ
La Facultatea de Inginerie, şpaga se dă „la grămadă". După principiul „bobocii trebuie botezaţi", cei din primul an de facultate învaţă deprinderile corupţiei încă din prima sesiune. „Am plătit în primii ani, când am avut desenul liniar sau matematica. O făceam colectiv, de obicei. Puneam câte 200 de lei şi dădeam profesorului în plic", spune Victoria T.
De cealaltă parte, Ion Bostan, rectorul UTM, spune că şi studenţii sunt vinovaţi că dau şpagă. „Mai sunt cazuri de mită, dar acest lucru este făcut de studenţii slabi. Acest fenomen ruinează învăţământul", susţine Bostan. La Facultatea de Drept din cadrul Universitatăţii Libere Internaţionale din Moldova (ULIM), viitorii avocaţii învaţă legile corupţiei practicând-o. Aici, studenţii plătesc din greu restanţele. „Pentru fiecare punct la notă, se achită în plus câte 10 euro. Astfel, nota 5 costă 50 de euro, iar nota 10 ajunge la 100 de euro", spune unul dintre studenţii facultăţii.
La Facultatea de Relaţii Internaţionale din cadrul ULIM, spiritul plăţii „cu turma" continuă, studenţii ne sfătuiesc să nu mergem direct la profesor.

MINISTRUL: „MENTALITATEA POST-SOVIETICĂ" E DE VINĂ
„Poţi să cumperi cadouri, mai ales cosmetice. Unele profesoare ne întreabă subtil dacă nu cumva suntem reprezentanţii unor companii de produse cosmetice", spune Ion, student la Relaţii Internaţionale.
„Cauzele corupţiei în educaţie sunt: mentalitatea post-sovetică, dezmăţul din cei opt ani în care nimeni nu reacţiona la fenomenul corupţiei în educaţie şi salariile mici ale profesorilor", a declarat Leonid Bujor, Ministrul Eudcaţiei. ;

"Acesta este viciul societății noastre. Nu pot să spun nici că există, nici că nu există mită la facultate.
Gheorghe Ciocan, Rector USM

"O profă m-a întrebat pe hol câți bani am la mine. I-am spus că am 600 de lei și mi-a zis să vin mâine, cu 1.000, pentru nota 5.
Marian T., Student la Economie

Potrivit reprezentanţilor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, sunt deschise 53 de dosare penale pentru dare şi luare de mită. Nu mai puţin de zece dosare sunt făcute pe numele unor directori şi şefi de instituţii publice. În ceea ce priveşte Educaţia, opt prodecani şi şefi de catedră sunt cercetaţi penal pentru scandaluri cu mită. Alţi 24 de lectori sau profesori universitari au aceeaşi soartă.