Actualitate

articolul anterior articolul urmator

Chişinăul ar putea deveni următorul Kiev, afirmă agenţia americană Stratfor

5
27 Jan 2016 19:05:58
Autor: Doina Stimpovschii
Moldovenii prostează împotriva guvernării. FOTO Alexandru Tarlev
Moldovenii prostează împotriva guvernării. FOTO Alexandru Tarlev

Pe un continent care adăposteşte unele din cele mai puternice ţări, Republica Moldova pare nesemnificativă. Ţara prezintă însă o deosebită importanţă strategică datorită poziţiei geografice, o poziţie pentru care de-a lungul timpului s-au luptat mari puteri ale lumii, notează autorii Stratfor într-o nouă analiză cu privire la situaţia din Republica Moldova.

Mica ţară, fără ieşire la mare, cu numai trei milioane de locuitori este situată la periferia de est a Europei, prinsă între România şi Ucraina. Statul deţine distincţia de a fi unul dintre cele mai sărace naţiuni din Europa - cu un Produs Intern Brut nominal de peste 8 miliarde de dolari - şi este relativ nouă pe scena mondială, devenind independentă de dominaţia sovietică abia în 1991.

Un teritoriu disputat între marile puteri ale lumii

Dimensiunea mică a Republicii Moldova şi sărăcia relativă dezmint semnificaţia geopolitică a ţării, care ocupă o poziţie cheie în zonele din sud-estul Europei, între Munţii Carpaţi şi Marea Neagră. De-a lungul istoriei, numeroase puteri au încercat să ocupe această poziţie folosită adesea ca un traseu de invazie din Balcani în Rusia şi vice-versa. În secolul al XIX-lea, teritoriul a fost prins între Imperiul Rus şi cel Otoman, iar în secolul al XX-lea acesta a devenit motiv de neînţelegeri între ruşi, români şi germani.
 
În 2016, Republica Moldova este din nou prinsă între marile puteri, între Rusia şi Occident. Importanţa ţării se datorează poziţiei apropiate de portul ucrainean Odesa şi de Peninsula Crimeea, unde staţionează flota rusească de pe Marea Neagră. Moldova conteaza şi ca punct de tranzit pentru exportul de petrol şi gaze naturale din Rusia spre Europa şi Turcia.

Prăbuşirea continuă a guvernelor

Arena politică din această ţară, la fel ca cea din Ucraina, este polarizată între Rusia şi Occident prin intermediul partidelor politice şi a populaţiei în ansamblu. Timp de şapte ani, acest decalaj între forţele proeuropene şi cele proruse a paralizat efectiv sistemul politic al ţării. Această dinamică a apărut în 2009, când o coaliţie pro-Vest denumită Alianţa pentru Integrare Europeană, a înlăturat de la putere Partidul Comuniştilor care susţinea dezvoltarea unor relaţii foarte apropiate cu Rusia. Din anul 2009, guvernele moldoveneşti s-au prăbuşit de nenumărate ori şi a trebuit să se recurgă la alegeri anticipate. Partidele proeuropene însă nu reuşesc niciodată să acumuzele destule voturi pentru a-şi depăşi adversarii. 

Noul prim-ministru scoate oamenii în stradă

Cel mai recent colaps al guvernării s-a produs în octombrie 2015, atunci când prim-ministrul Valeriu Streleţ a fost demis din funcţie în urma unei moţiuni de cenzură votată în Parlament, pe fundalul unui scandal de corupţie. Au trecut aproape trei luni până când s-a format o nouă coaliţie de guvernare, timp în care s-au propus la funcţia de prim-ministru mai mulţi candidaţi. Soluţionarea problemelor s-a produs pe 20 ianuarie, când a fost votat un guvernul condus de fostul ministru al Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Pavel Filip.
 
Această stabilitate nu a durat mult. Votarea guvernului a fost imediat contestată de mii de protestatari conduşi de platforma pro-Europa „Demnitate şi Adevăr”, Partidul Nostru şi Partidul Socialiştilor. Demonstranţii au cerut noului guvern să demisioneze şi să se organizeze noi alegeri, iar câteva sute de protestatari au pătruns în clădirea Parlamentului şi au avut loc ciocniri cu poliţia, aminteşte Stratfor.

Chişinăul ar putea deveni următorul Kiev

Pe 24 ianuarie protestele au continuat, iar pe străzile Chişinăului au ieşit 15.000 de oameni. Organizatorii protestului au ameninţat că vor bloca drumurile, căile ferate şi aeroportul din Chişinău în cazul în care guvernul nu demisionează şi nu sunt anunţate alegeri anticipate până pe 28 ianuarie. Protestele au devenit o obişnuinţă în Republica Moldova în ultimii ani, dar această ultimă rundă de manifestaţii a fost una intensă. Asaltul Parlamentului de la Chişinău, deşi temporar, a amintit de ocupaţia clădirilor administrative de la Kiev din decembrie 2013 şi februarie 2014, acţiuni care au culminat cu declanşarea răscoalelor de la Kiev şi alungarea de la putere a preşedintelui ucrainean, Viktor Ianukovici. 
 
În Republica Moldova însă, Moscova poate muta tablele astfel încât să doboare un guvern pro-Vest. Rusia a demonstrat deja că este capabilă de un asemenea lucru prin demonstraţiile din Crimeea şi estul Ucrainei. Un astfel de scenariu devine tot mai plauzibil şi realist şi pentru Republica Moldova, notează Stratfor.

Republica Moldova riscă să piardă şansa integrării europene

Diviziunile politice din Republica Moldova nu se limitează doar la capitala ţării, Chişinău, ci sunt valabile pentru regiuni precum Găgăuzia, Transnistria, dar şi oraşul Bălţi, unde oamenii susţin foarte mult forţele proruse şi îşi doresc relaţii cât mai strânse cu Federaţia Rusă. De altfel, în anii 90, Moldova a fost implicată într-un război deschis cu luptătorii ruşi în Transnistria. Aşa cum procedează astăzi în regiunea Donbas, aşa a procedat Moscova în Transnistria, susţinând această regiune financiar. 
 
Strafor concluzionează că, dacă guvernarea proeuropeană din Republica Moldova nu bagă în seamă manifestanţii, aceştia ar putea declanşa proteste mult mai ample, iar nemulţumirea va creşte. În schimb, dacă guvernarea anunţă alegeri anticipate, partidele proeuropene ar putea pierde în faţa partidelor proruse şi astfel, Republica Moldova s-ar întoarce din drumul integrării europene pe care a mers atâţia ani. 
 
Pe măsură ce lupta între două orientări geopolitice continuă nestingherit în spaţiul ex-sovietic, Republica Moldova va continua să deţină o semnificaţie aparte pe arena geopolitică şi strategică, iar încercarea de a împăca orientarea prorusă şi cea proeuropeană va domina încă mult timp dinamica internă a ţării, precizează analiştii Stratfor.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

5 Comentarii

Realism Metafizic
27.01.2016, 20:42:12

Chisinaul are nevoie de Pace ca de aer. Daca mai continua schimbarile de guvern si crizele politice tara va intra intr-o criza economica severa. Nu se vor mai achita salariile, vor creste preturile la toate serviciile si produsele de strica necesitate si se va ajunge la alegeri anticipate. Pe acest fundal de lupta geopolitica intradevar se va ajunge la un maidan ca la Kiev.

+2 (2 voturi)
M Laur Razvan
27.01.2016, 23:40:47

Partidele pro rusia nu vor reusi sa aleaga un presedinte. Transnistria ne trage in jos si nu ne lasa sa ne dezvoltam.

Pavel Macovei
27.01.2016, 20:45:18

Nu avem nevoie de un razboi civil, avem un guvern, acesta functioneaza, un conflict civil continuu ne va saraci si mai mult, vom avea doar pierderi..

+1 (1 vot)
Aliona Borta
27.01.2016, 20:45:19

Mi e și frică să mă gândesc la ce violențe ar putea genera al de Năstase, Usatîi și Dodon în Republica Moldova. Putin abia așteaptă un moment mai critic ca să repete scenarii ca în Donbas...

+2 (2 voturi)
Alina Macovei
27.01.2016, 20:46:11

Asta numai daca cei trei crai de la rasarit nu o sa inceteze sa faca proteste

+2 (2 voturi)
Modifică Setările