Creditul din Rusia, un nou mijloc de presiune asupra Republicii Moldova. Anunţul făcut de către premierul Ion Chicu

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Premierul Republicii Moldova, Ion Chicu, a oferit, vineri, informaţii noi despre creditul de 200 de milioane de euro solicitat din partea Rusiei.

Potrivit lui Ion Chicu, ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Andrei Neguţă, a primit împuternicirea să semneze acordul cu privire la contractarea unui credit de 200 de milioane de euro din partea statului rus. Premierul moldovean a dat detalii despre condiţiile acestei linii de credit.

„Este vorba de 200 de milioane de euro acordate pe parcursul anului 2020 cu rata dobânzii de 2%, pentru o perioadă de 11 ani şi cu o perioadă de graţie de un an. Potrivit acordului agreat, partea moldovenească poate întoarce oricând creditul, fără nicio penalitate”, a spus Chicu, instalat în fruntea Guvernului moldovean la 14 noiembrie, după demiterea Maiei Sandu printr-o moţiune de cenzură depusă de Partidul Socialiştilor, aliatul parlamentar al preşedintelui prorus Igor Dodon.

„Banii vor ajunge în Republica Moldova în luna aprilie, pentru a începe reabilitarea drumurilor”, a spus la rândul său Dodon vineri, înainte de intervenţia lui Chicu.

La sfârşitul lui noiembrie 2019, Igor Dodon şi-a anunţat intenţia obţinerii unui credit în valoare de 500 de milioane de dolari din partea Rusiei. El lega acest credit de necesitatea reparării drumurilor în Republica Moldova.

Un instrument de presiune şi şantaj

Criticile au apărut imediat, unii actori politici, media şi din societatea civilă atrăgând atenţia asupra unor intenţii ascunse ale Moscovei duse prin intermediul preşedintelui moldovean, văzut ca un promotor al intereselor preşedintelui rus Vladimir Putin. În linii generale, creditul este considerat drept un mijloc de influenţare şi ţinere sub control a procesului politic intern din Republica Moldova. Şi este privit cu îngrijorare în legătură cu dezvoltarea unor noi scheme de corupţie. Fiind acordat într-un an electoral unei guvernări proruse, creditul poate fi folosit de liderul acesteia, Igor Dodon, ca instrument de creştere a popularităţii sale în rândul populaţiei pe motiv că i-a ridicat standardul din viaţă prin repararea unor drumuri. Dar oare câţi dintre aceşti bani vor fi folosiţi într-adevăr pentru refacerea unor drumuri şi care va fi calitatea lor, în condiţiile în care schemele frauduloase pe filieră rusească sunt adânc înrădăcinate în Republica Moldova, cum ar fi Afacerea Laundromat, în timp ce sectorul transporturilor este cunoscut pentru scandaluri de corupţie, cel mai recent caz fiind cel al fostului ministru Iurie Chirinciuc? De cele mai multe ori, constructorii aplică suprataxe pentru materialele utilizate şi le înlocuiesc cu materiale slabe calitativ, asta în cazul în care proiectul de infrastructură ajunge să fie realizat. Astfel de acţiuni duc la existenţa unor drumuri proaste care vor necesita mereu reparaţii. Ori, potrivit Raportului Anual de Competitivitate Economică, Republica Moldova se află în topul primelor zece ţări cu cele mai proaste drumuri din lume. Acelaşi raport arată că nici Rusia nu stă bine la acest capitol, fiind pe locul 114 din cele 137 de ţări analizate. Astfel, în lipsa unei supravegheri stricte, aceste posibile proiecte ar putea reprezenta o sursă de profit pentru fel şi fel de afacerişti şi o nouă notă de plată pentru cetăţenii moldoveni pentru nişte drumuri care ar putea rămâne doar o promisiune.

În schimb, beneficiarul final se conturează a fi Moscova, care, pe lângă faptul că îşi va primi înapoi banii cu dobândă, are şanse mari să îşi asigure încă patru ani de influenţă la Chişinău prin intermediul actualului preşedinte moldovean şi alţi şapte ani în plus de presiuni şi şantaj. În aceste condiţii, suveranitatea Republicii Moldova este în stare de pericol, întrucât va deveni mult mai îndatorată faţă de Moscova, cu politicieni care să nu poată acţiona liber.

Dacă Rusia chiar doreşte să sprijine Republica Moldova, opţiunile sunt simple: descurajarea corupţiei şi creşterea stabilităţii sale financiare. Astfel de măsuri ar face ca Republica Moldova să devină stabilă şi puternică, lucru pe care Moscova nu a arătat până acum că şi l-ar dori. Ba dimpotrivă, a încercat mereu să-i reducă independenţa, cum s-a întâmplat şi în cazul altor foste republici sovietice, cel mai elocvent caz fiind cel la Belarusului, un stat care este controlat de Guvernul rus prin intermediul presiunilor economice şi care şi-a pierdut de mai mulţi ani suveranitatea.

Potrivit cotidianul.md, cele 200 de milioane de euro dorite de Igor Dodon din Rusia ar urma să înlocuiască un credit promis de România fostului guvern de la Chişinău şi despre care nu s-a mai discutat după demiterea Maiei Sandu. România ar fi urmat să împrumute Republica Moldova la o rată a dobânzii de cel mult 1,5%, la fel ca în 2016, când a fost acordat un credit în valoare de 150 de milioane de euro.

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite