DNA, chemat la Chişinău de o nouă formaţiune politică din Republica Moldova

O nouă formaţiune politică înfiinţată recent în Republica Moldova le cere autorităţilor statului să întreprindă măsurile legale necesare pentru aducerea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) din România pentru a lupta cu corupţia din Republica Moldova.

Formaţiunea se numeşte ”Dreapta” şi este fondată de câţiva dintre foştii membri ai Partidului Liberal Reformator, plecaţi iniţial din Partidul Liberal, de foşti PLDM-işti şi de câţiva lideri de opinie. Este vorba de fostul deputat liberal-reformator Ana Guţu şi nepotul acesteia, Maxim Guţu, fost preşedinte al organizaţiei de tineret a Partidului Liberal, ex-ministrul Apărării, Vitalie Marinuţă, fostul ministru al Mediului, Gheorghe Şalaru, ex-viceministrul Mediului, Dorin Duşciac, fostul deputat Liberal Reformator, Anatol Arhire, fostul deţinut politic al regimului de la Tiraspol şi fost senator în Parlamentul României, Ilie Ilaşcu, doctorandul în sociologie Dan Nicu, Alina Gheţiu şi Victor Sandu.

Cetăţenia Republicii Moldova pentur procurorii DNA

În cadrul unei conferinţe de presă membrii partidului politic ”Dreapta” au declarat că devalizarea patrimoniului financiar al Republicii Moldova a însemnat un furt de proporţii din buzunarele cetăţenilor pentru care vinovaţii trebuie să plătească.

”Deoarece mai multe date operative ale instituţiilor de drept indică foarte clar cine se face vinovat de furtul miliardului, iar organele coercitive nu au întreprins nimic serios decât nişte show-uri ieftine cu mascaţi pe la case cu piscine, Dreapta cere parlamentului să decidă invitarea în fruntea procuraturii generale a procurorilor cu expertiză DNA din România; cere guvernului să invite în serviciul CNA  procurori DNA din România –  pentru aceasta preşedintele Timofti să acorde în regim de urgenţă cetăţenia RM procurorilor invitaţi în acord cu Constituţia RM”, a declarat astăzi Ana Guţu.

Înlocuirea conducerii BNM cu experţi din afară

Formaţiunea cere, totodată, înlocuirea actualei conduceri a BNM (prin demiterea acesteia de către parlament) cu un Consiliu de experţi în domeniul financiar-bancar din UE, inclusiv România, pentru a gestiona procesul de lichidare a celor trei bănci devalizate – Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank. Acest Consiliu ar avea şi rolul de stabilizare a politicilor financiar-bancare din Republica Moldova prin elaborarea şi adoptarea urgentă în Parlament a unui pachet de legi pentru ”deoffshorizarea” totală  şi transparentizarea acţionariatului băncilor comerciale, aşa cum recomandă directivele europene.

MCV pentru Republica Moldova

În final, ”Dreapta” solicită instituirea de către Uniunea Europeană a unui Mecanism de Control şi Verificare (MCV) în materie de funcţionalitate a justiţiei în Republica Moldova, cu expertiză directă şi intensă la toate nivelele sistemului judiciar din ţară. În acest scop guvernul ar trebui să întreprindă toate măsurile pentru a cere instituirea unui MCV după modelul celui din România.

Reprezentanţii formaţiunii au declarat că dacă aceste iniţiative nu vor fi întreprinse, Republica Moldova este sortită colapsului imediat, fiindcă instituţiile sale publice, coercitive, sunt subordonate totalmente partinic şi bat pasul pe loc doar simulând activitate şi cheltuind banii cetăţenilor pe investigaţii fără sens pentru a tărăgăna din timp.

Conform rezoluţiei de constituire, partidul politic ”Dreapta” optează pentru reunificarea celor două state româneşti – Republica Moldova şi România, ca ”soluţie unică şi inevitabilă întru repararea consecinţelor istorice ale pactului Hitler-Stalin”, şi îşi propune realizarea reîntregirii naţiunii româneşti prin reunificarea juridico-politică, economică, militară, diplomatică şi socială a Republicii Moldova cu România.