Donald Tusk, un exemplu pentru respectul faţă de limba română

Pe 31 august, în Ziua sărbătorii Limba Noastră cea Română, Donald Tusk a făcut cea mai clară dovadă privind respectful faţă de limba română. Preşedintele Partidului Popular European, fost premier polonez şi Preşedinte al Consiliului European a demonstrat cum se serbează şi cum se arată respectul faţă de limba română: vorbind-o corect! Mai corect decât cei mai mulţi cetăţeni ai Republicii Moldova, mai corect decât mulţi români.

Aceasta este adevărata semnificaţie a zilei limbii române şi adevăratul respect pe care îl putem arăta acestei mărci a identităţii noastre de români: să o vorbim cât mai corect. În stânga Prutului au existat întotdeauna vicisitudini ale vremurilor, despărţirea neamului românesc prin anexarea Basarabiei – ultima oară în 1944. Şcoala făcută în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească a vizat, în primul rând, rusificarea populaţiei şi, în al doilea rând, inventarea unei limbi diferite, distincte de limba română, de unde îmbrăcarea alfabetului chirilic şi denumirea aberantă de “limbă moldovenească”, un barbarism ce ţinea de despărţirea fraţilor şi identităţii şi astfel. Şi multă lume, învăţând în acele vremuri, a dobândit – din motive de educaţie precară, de cedare la propaganda rusească şi comunistă sau de pragmatism necesar promovării în funcţiile de conducere, în timpul URSS – o limbă română ciuntită, proastă, cu greşeli fundamentale, plină la arhaisme.

Şi perioada independenţei de stat a Republicii Moldova a adus ciuntire Limbii Române. Mai întâi, deşi a fost menţionată ca atare în Declaraţia de independenţă – de unde aberaţia redenumirii sale ca-n epoca sovietică pentru adepţii respectării statalităţii şi pentru cei ce îndeplinesc funcţii publice în statul Republica Moldova – a fost din nou atacată şi pervertită în Constituţie – deşi Hotărârea ulterioară a Curţii Constituţionale a repus-o în drepturi. În ultimii 30 de ani, un alt fenomen a afectat limba română - pe care nici rusificarea, nici sovietizarea, nici acapararea poziţiilor de conducere în statul sub ocupaţie sovietică de către venetici nu a putut-o elimina: inundarea cu barbarisme lingvistice. Practic, calchiind din rusă şi importând pseudo-cuvinte românizate s-a format un vocabular fals-românesc menit şi el să accentueze diferenţa între limba română şi pretinsa moldovenească de Chişinău.

Donald Tusk nu ştie limba română. Nu a studiat-o niciodată, nu o vorbeşte. Dar are personal care a făcut textul şi a învăţat să o rostească. A cerut traducerea şi a înţeles fiecare formulare şi fiecare diftong. A respectat şi respectă limba română, şi a demonstrat-o de fiecare dată, când a vorbit-o fără greşeli - aşa citită de pe prompter, dar înţeleasă pe deplin în subtilităţile ei - la inaugurarea Preşedinţiei României la Consiliul UE, când a salutat şefii de stat şi de guverne la Sibiu, la summitul Consiliului European din mai 2019, când s-a adresat felicitâdu-l pe preşedintele Klaus Iohannis pentru al doilea mandat sau pe premierul Orban pentru preluarea guvernării. O face cu simpatie, fără emfază, cu atenţie şi respect de fiecare dată. Şi a făcut-o şi la 31 august adresându-se cetăţenilor Republicii Moldova. O adevărată lecţie de respect şi îndemn spre cunoaşterea limbii române şi evitarea pervertirii ei în vorbirea curentă la Rărărit de Prut.

Şi, nu mai puţin important, rămâne îndemnul pentru modernitate, europenism şi dezvoltarea Republicii Moldova: Votaţi Maia Sandu Preşedinte!

Pentru conformitate:

Donald Tusk, fostul preşedinte al Consiliului European şi actual preşedinte al Partidului Popular European, a transmis luni un mesaj de susţinere pentru candidatura Maiei Sandu la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova la alegerile prezidenţiale din acest an.

Fost prim-ministru al Poloniei, Tusk a optat să facă acest demers politic într-o manieră simbolică şi de marcare a unui moment de sărbătoare, rostindu-şi discursul în limba română, care este celebrată în fiecare an în România şi în Republica Moldova la data de 31 august.

“Dragii mei prieteni moldoveni, vă rog să îmi iertaţi îndrăzneala şi deschiderea atunci când mă adresez în legătură cu alegerile prezidenţiale din ţara voastră. Dar în numeroasele mele întâlniri cu voi, pe care le-am ţinut de-a lungul anilor ca prim-ministru polonez şi ca preşedinte al Consiliului European, acele întâlniri oficiale la Chişinău şi acele întâlniri mai puţin oficiale la Cricova şi ştiţi la ce mă refer, am aflat că trebuie să vorbeşti sincer şi concret cu moldovenii. De asemenea, am învăţat să le respect şi să le iubesc patria şi pe locuitorii ei. V-am ajutat cât de bine am putut pentru că avem întotdeauna vise şi aspiraţii politice similare. Pacea în vecinătatea noastră, suveranitatea propriei ţări, oamenii de la putere care trebuie să se gândească la interesul ţării şi nu la al lor. Un oficial nu este un stăpân, ci un slujitor al cetăţenilor. Cei mai mulţi dintre voi şi-au dorit şi un viitor pro-european pentru Moldova la care liderii europeni şi instituţiile UE am colaborat împreună cu guvernele voastre. Când mă întreabă în Europa dacă merită să susţin Moldova, răspund imediat da! Şi când sunt întrebat cine poate cel mai bine să ducă Moldova la succes răspund imediat Maia Sandu. Chiar şi moldovenii care au alte simpatii politice, care votează pentru alte partide sau nu votează deloc, ştiu bine că Maia Sandu iubeşte Moldova şi că este cinstită şi competentă. Este prea puţin pentru a fi un preşedinte bun? Permiteţi-mi să vă spun personal că mi-aş dori ca politicienii din ţara mea şi din Europa să aibă astfel de calificări şi o asemenea moralitatea ca a ei. Voi sunteţi cei care vă veţi alege şi preşedintele şi noi, şi vorbesc aici în numele meu şi al întregii familii noastre politice, vom respecta fiecare alegere pe care o aveţi face. Nimeni nu vă va ţine predici cum să vă construiţi propriul viitor, dar ca un bun prieten al vostru căruia îi pasă de viitorul vostru, a trebuit să vă spun ce îmi spun inima şi mintea. Vă puteţi baza mereu pe mine!”, a spus Donald Tusk.

Fostul preşedinte al Consiliului European, Donald Tusk, păstrează astfel tradiţia mesajelor sale în limba română pe care au inaugurat-o la adresa României, după ce la începutul lunii l-a felicitat pe noul prim-ministru al României, Ludovic Orban, în limba maternă a şefului executivului de la Bucureşti.

Din poziţia de lider al Consiliului European, Donald Tusk a avut o relaţie apropiată cu România, momentele culminante fiind discursul său în limba română susţinut la Ateneul Român, cu ocazia debutului preşedinţiei României la Consiliul UE, şi summitul de la Sibiu, din data de 9 mai, prima reuniune a liderilor europeni desfăşurată chiar de Ziua Europei.

“Aş vrea să fac un apel la români să apere. Vreau să apere în România fundamentele civilizaţiei noastre politice, libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi Constituţia, să le apere cu aceeaşi hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la Sevilla în finala Cupei Campionilor. Atunci şi mie mi s-a părut imposibil, dar el a reuşit. Şi voi veţi reuşi”, a rostit Donald Tusk, la Bucureşti, la 10 ianuarie 2019.

Ulterior, preşedintele Consiliului European şi-a încheiat intervenţia din cadrul conferinţei de presă ce a urmat Summitului de la Sibiu cu un mesaj în limba română pentru preşedintele Klaus Iohannis.

”Aş dori să-i mulţumesc preşedintelui Klaus Iohannis. Când ne-am întâlnit în ianuarie, am vorbit din suflet despre România, pentru că am convingerea că sunteţi remarcabili. Aţi organizat un summit excepţional. Puteţi fi mândri de munca depusă. Pur şi simplu, m-am îndrăgostit de Sibiu”, a spus Tusk, la 9 mai 2019.

În cele din urmă, la finalul Consiliului European din 20-21 iunie 2019, Donald Tusk a transmis un nou mesaj în limba română – ”Mulţumesc Klaus, mulţumesc România” -, în semn de apreciere pentru rezultatele primei preşedinţii a României la Consiliul Uniunii Europene.

Tot în limba română, Tusk i-a felicitat pe Ludovic Orban pentru obţinerea poziţiei de prim-ministru al României şi pe Klaus Iohannis pentru câştigarea celui de-al doilea mandat de preşedinte.