FOTO Casa din „Orașul poveștilor“ pentru magistrata Nina Cernat

Oficial, proprietara „casei din poveşti“ este pensionara Ana Rusu, de 80 de ani, soacra Ninei Cernat

Nina Cernat de la Curtea Supremă de Justiţie locuieşte într-un imobil din complexul de lux „Oraşul poveştilor" din Capitală. Proprietară e soacra sa, căreia instanţa i-a dat câștig de cauză, obligând firma ce a ridicat casa să-i plătească 25 de milioane de lei pentru că n-a efectuat la timp lucrările de construcție.

Un litigiu ce se derulează de câţiva ani între o persoană fizică şi o firmă de construcţii scoate la iveală faptul că judecătoarea Nina Cernat, fostă vicepreşedintă a CSJ și ex-președintă a Colegiului civil şi de contencios administrativ locuieşte într-un imobil luxos estimat la câteva zeci de milioane de lei. E adevărat că proprietară, oficial, este mama-soacră, Ana Rusu, o pensionară de 80 de ani.

Femeia a inițiat procesul în noiembrie 2009 împotriva firmei Maiodor SRL. Bătrâna a solicitat respectarea şi executarea obligaţiilor, dar şi încasarea prejudiciului material şi moral. Ea şi-a estimat pagubele materiale la 40,75 milioane de lei, iar cele morale - la 100.000. Ana Rusu a invocat faptul că firma Maiodor nu şi-ar fi onorat angajamentele privind finisarea şi darea în exploatare a 1/5 din imobilul aflat în complexul „Oraşul poveştilor", amplasat pe strada Arborilor, de lângă viaductul de la Botanica.

25 DE MILIOANE DE LEI PENTRU 1.511 ZILE

La 15 iunie 2011, magistraţii Judecătoriei Centru au admis parţial acţiunea şi au obligat firma Maiodor să finalizeze imobilul şi să achite în beneficiul Anei Rusu penalităţi de 25,3 milioane de lei şi prejudicii morale de o mie de lei pentru faptul că „pârâtul a întârziat lucrările cu 1.511 zile (de la 1 octombrie 2005 şi până la 19 noiembrie 2009)".

Conform actelor, soacra Ninei Cernat ar fi cumpărat imobilul încă în martie 2006, de la Radu Porciuleanu, cu doar 250.000 de lei. La acel moment casa era gata în proporţie de 33%. Anterior, la 23 decembrie 2004, Porciuleanu semnase un contract de vânzare-cumpărare cu Maiodor, prin care compania se angaja, ca până la 1 mai 2005, să finalizeze imobilul. Reiese că firma nu şi-a respectat angajamentele contractuale. După procurarea imobilului de către Ana Rusu, lucrările de finalizare au fost executate din contul noului proprietar, şi nu de către firma Maiodor.

În instanţă, administraţia companiei a declarat că pretenţiile Anei Rusu sunt exagerate şi că termenul de prescripţie pentru a acţiona firma în judecată ar fi expirat încă în 2008. Până a ajunge la Curtea de Apel, reprezentanţii Maiodor s-au plâns la Consiliul Superior al Magistraturii, pe14 iulie 2011. Victor Velicov, directorul firmei, susţinea în petiţie că în spatele acestui litigiu se află chiar judecătoarea Nina Cernat, care locuieşte în imobil, şi că aceste penalităţi pot falimenta firma. În scrisoarea sa, Velicov a atras atenţia că reclamanta, Ana Rusu, ar fi soacra Ninei Cernat.

40,75 de milioane de lei. Atât pretindea de la Maiodor SRL soacra judecătoarei Nina Cernat, sub formă de prejudiciu.

Iată ce-i răspunde Nicolae Timofti, preşedintele de atunci al CSM: „Argumentele invocate de dumneavoastră referitor la imixtiunea Ninei Cernat n-au fost confirmate cu nicio probă care ar dovedi folosirea situaţiei de serviciu în vederea soluţionării cererii în interesele personale".

Land Rover-ul lui Ștefan Rusu, soțul Ninei Cernat

O scurtă plimbare în „Oraşul poveştilor" ne-a convins că în imobilul cu pricina locuieşte avocatul Ştefan Rusu, feciorul Anei Rusu şi soţul Ninei Cernat. L-am surprins în momentul când ieşea din curtea casei la volanului unui Land Rover Freelander de câteva zeci de mii de euro, înregistrat pe numele său. Am sunat şi acasă la ei. Surpriză! Ne-a răspuns chiar Nina Cernat, care acum e în concediu. „Cine v-a angajat? Vă recomand să verificaţi toate documentele din dosar. Nu este casa mea", s-a apărat magistrata.

SECHESTRU PE AVERE ŞI CONTURI

Între timp, pentru a scăpa de pretenţiile rudelor judecătoarei, Maiodor a transmis toate bunurile sale în capitalul social al firmei Premium-Cort, înregistrată la 27 iulie 2011 şi controlată de o firmă din Bulgaria.

Totodată, compania a contestat hotărârea Judecătoriei Centru la Curtea de Apel, dar magistrații au emis o încheiere prin care au aplicat măsuri de asigurare, punând sechestru pe mai multe imobile din „Oraşul poveştilor", dar şi pe alte bunuri, inclusiv „cort de tenis, bazin, gard, perete de sprijin", transmise de Maiodor în capitalul Premium-Cort.

Ultima a cerut Curţii de Apel să anuleze încheierea, pe motiv că Premium-Cort nu este parte la acest litigiu, iar Maiodor „nu mai are niciun drept asupra imobilelor". Ieri, Sergo Naschidaşvili, administratorul Premium-Cort, a refuzat să ne vorbească despre litigiu, dar a promis să revină cu un apel telefonic. Potrivit executorului judecătoresc Roman Talmaci, executarea deciziei de încasare a celor 25 de milioane de lei este suspendată, cazul fiind în proces de judecare.

PROFIL

Funcţie: judecătoare la CSJ, ex-preşedinta Colegiului civil şi contencios administrativ.

1990: absolveşte Facultatea de Drept a Universităţii de Stat şi este numită în funcţia de judecător în sectorul Botanica.

La 24 august 1996, Nina Cernat a fost numită în funcţia de magistrată la Tribunalul Chişinău, iar la 12 octombrie acelaşi an este desemnată judecătoare la Curtea de Apel Chişinău. Ajunge magistrată la CSJ în iunie 2003.

Judecătoarea Nina Cernat

ÎN DECLARAŢIILE DE AVERE, SĂRACĂ

Potrivit informaţiilor oficiale, magistrata Nina Cernat nu este nici pe departe atât de bogată. Conform ultimei sale declaraţii pe venit, în 2011 familia judecătoarei nu avea nicio casă şi nicio maşină, iar singurul său venit a fost de 150.158 de lei. Alţi 1.776 de lei i-a obţinut din activitatea pedagogică. Atât.

„FENOMEN RĂSPÂNDIT“

Iată ce declară preşedinta Colegiului civil şi de contencios administrativ în 2010: 148.645 de lei câştigaţi la CSJ şi 795 de lei obţinuţi din activitatea pedagogică. Pentru acel an, Nina Cernat mai declară un lot de 0,06 hectare din oraşul Ialoveni. Aproximativ acelaşi venit l-a avut şi în 2009.

„Din păcate, este un fenomen răspândit. Se atestă în cazul mai multor judecători că bunurile care le aparţin, sunt de fapt înregistrate pe altcineva. Dacă acest lucru se demonstrează cu ajutorul organelor speciale, este o gravă abatere de la lege, iar aceste persoane pot fi sancţionate disciplinar", a comentat ministrul Justiţiei, Oleg Efrim.

„În opinia mea, toţi cei care nu îşi pot demonstra originea bunurilor pe care le deţin, nu au dreptul moral să deţină funcţii publice. Nu o singură dată am propus să fie modificată legislaţia în acest sens", a spus şi Mihai Poalelungi, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie. La adunarea generală a judecătorilor, din februarie 2012, Nina Cernat a ţinut un discurs despre situaţia din sistemul judecătoresc. Atunci magistrata s-a indignat de iniţiativa autorităţilor de a-i lipsi pe judecători de imunitate, în cazul în care ar fi suspectaţi de corupţie. Judecătoarea a fost nemulţumită şi de testele de integritate pe care le-au propus oficialii.

CAZURI GRELE PIERDUTE LA STRASBOURG

Numele Ninei Cernat apare şi pe lista persoanelor responsabile de condamnarea Republicii Moldova la CEDO. Iată cele mai răsunătoare cazuri pe care le-a examinat: Oferta Plus SRL - 2,5 milioane de euro, Dacia SRL - 921.625 de euro, Avram şi alţii - 24.300 de euro etc.

Articolul a fost realizat în cadrul campaniei „Toleranță zero corupției" desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice cu Suportul Soros Moldova.