Handicap la limba de stat, în instituțiile publice din Republica Moldova. Un test făcut de „Adevărul“ în rândul funcționarilor a demonstrat că mulți dintre aceștia abia silabisesc câteva cuvinte

Testul făcut de „Adevărul" în mai multe instituții publice din Capitală a demonstrat că limba de stat este una străină indiferent de gradul de pregătire al angajaților. Şi asta chiar dacă legea îi obligă pe bugetari să cunoască şi să se adreseze publicului în graiul oficial stabilit prin Constituţie.

„Limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească funcţionând pe baza grafiei latine". Acesta este primul aliniat din Titlul 1, Articolul 13 al Constituţiei ţării noastre.

Litera legii este încălcată însă tocmai de către unii angajaţi la stat, care sunt obligaţi să comunice ca la carte în limba oficială a ţării. Într-un top al bugetarilor care cunosc cel mult câteva cuvinte moldoveneşti sunt angajaţii din administraţia publică, cei din spitale şi chiar din instituţii culturale.

Testul de limbă făcut de „Adevărul" a început la filiala din sectorul Buiucani a Întreprinderii Apă-Canal Chişinău. În calitate de clienţi, am cerut la un ghişeu să fim îndrumaţi asupra modului de instalare a apometrelor în casă.

CU NOI, MOLDOVENEASCA. ÎNTREI EI, RUSA

Răspunsul a venit repede. Doar că în limba rusă. După câteva schimburi de replici cu funcţionara de la ghişeu, care ni se adresa doar în cealaltă limbă, am fost sfătuiţi să mergem la şeful instituţiei. Aici, am primit lămuririle, însă doar după ce bărbatul le-a cerut tot în rusă explicaţii colegilor lui.

Al doilea test l-am dat la Biroul de Relaţii Interetnice. Adică locul unde, printre altele, angajaţii ar trebui să înveţe persoanele minoritare din Moldova limba de stat. Primul om de care te loveşti când intri în clădirea situată pe strada Alexei Mateevici este portarul. Igor Rusu a ştiut în moldovenească doar „bună-ziua". Pentru a ajunge la biroul directorului, angajatul a reuşit să ne îndrume doar prin semne.

FOTO: Vera Petuhov, vicedirector al Biroului de Relații Interetnice

„Trebuie să fim şi noi mai atenţi la limba pe care o vorbesc angajaţii noştri. Ce pot să fac este să solicit înlocuirea angajaţilor care nu stăpânesc limba de stat, dacă ei nu vor să o înveţe. Avem cursuri gratuite pentru acest lucru", a declarat Vera Petuhov, vicedirectorul Biroului de Relaţii Interetnice.

GREŞELI ŞI LA AVIZIER

În aceeaşi instituţie problema limbii nu este doar la nivel verbal.

FOTO: Pe avizierul de la intrarea în clădirea Biroului de Relații Interetnice apar afișe scrise într-o moldovenească agramată

„Organul de lucru al Consiliului este Comitetul de conducere, ales anual de Consilui şi alcătiuit din 17 persoane". Cele două greşeli de scriere care apar într-o singură propoziţie se alătură perfect altor erori de despărţire a cuvintelor în silabe, scrise pe acelaşi anunţ.

Ce spune legea cu privire la statutul funcţionarului public

Capitolul V din Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public scrie negru pe alb că angajaţii la stat din Republica Moldova au obligaţia să cunoască şi să vorbească în timpul serviciului în limba ţării. Condiţiile de bază pentru a candida la o funcţie publică:

- La o funcţie publică poate candida persoana care deţine cetăţenia Republicii Moldova şi care posedă limba moldovenească şi limbile oficiale de comunicare interetnică vorbite în teritoriul respectiv, în limitele stabilite de lege.

FOTO: Alexandru Bantoș, directorul Casei Limbii Române „Nichita Stănescu" din Chișinău

„După două decenii constatăm că limba română continuă să fie strâmtorată de cea rusă, căreia legislaţia lingvistică în vigoare încă îi oferă statut egal şi, în anumite cazuri, privilegiat faţă de cel al limbii de stat. Cetăţenii utilizează în mare parte o limbă tradusă, împestriţată cu rusisme", a declarat Alexandru Bantoş, director al Casei Limbii Române.

„Cunoaşterea limbii noastre nu interesează"

Exemplele privind proasta cunoaştere a limbii de stat în rândul angajaţilor de la Apă-Canal Chişinău sau de la Biroul de Relaţii Interetnice nu sunt şi singurele. Acelaşi lucru se întîlneşte la tot pasul chiar şi în instituţiile medicale.

FOTO: La Spitalul „Constructorul" din Chișinău, unii medici refuză să se adreseze pacienților în limba de stat

La Spitalul „Constructorul" din Capitală, moldoveneasca este limbă străină şi pentru medici. La Secţia de Radiologie am reuşit să ne înţelegem cu greu în limba de stat cu unul dintre doctorii de gardă. Derutat că nu-l înţelegem în rusă, medicul ne-a spus stricat şi foarte enervat să urcăm pe aparatul cu raze X.

ACEEAŞI SITUAŢIE ŞI PE INTERNET

„Reclamaţii pe această temă am primit şi cu privire la cadrele medicale de la Spitalul Republican. În decembrie, o pacientă ni s-a plâns că acolo nu i s-a vorbit în moldoveneşte", a precizat Vera Petuhov, vicedirector în cadrul Biroului de Relaţii Interetnice.

Angajaţii de la Chişinău- Gaz sunt de departe cei mai dezintersaţi în privinţa relaţionării în limba de stat cu clienţii. Un aviz pe care aceştia îl lasă în cutia poştală a celor care-i plătesc apare completat doar pe partea în limba rusă.

FOTO: Chișinău Gaz le trimite clienților și avize scrise doar în limba rusă

Şi pe Internet, pe paginile oficiale ale unor instituţii de stat importante, comunicarea cu publicul se face în rusă. Un exemplu concret este pe www.moldovagaz.md. Pe site-ul aparţinând furnizorului de combustibil, inclusiv butonul care te duce spre pagina în limba română te ghidează, de fapt, tot spre anunţurile în rusă.

„SPER CĂ ARE CINE SĂ VĂ TRADUCĂ"

Aceleaşi practici le aplică chiar şi purtătorii de cuvânt ai instituţiilor publice. Un răspuns la o solicitare făcute de ziarul „Adevărul" la Întreprinderea de Stat Registru, care se ocupă de evidenţa populaţiei, ne-a parvenit doar în limba rusă.

Mai mult, şeful Serviciului de presă al instituţiei ne-a recomandat să ne facem singuri traducerea în limba de stat. „Vă transmit şi partea a doua a informaţiei. Sper că are cine să vă traducă", a precizat în răspuns Angela Chicu, şefa Serviciului.

Alexandru Bantoş, directorul Casei Limbii Române „Nichita Stănescu" din Chişinău susţine: „E de neînţeles de ce în anumite bănci, chioşcuri de ziare, tineri născuţi şi şcoliţi la noi nu pot sau nu vor să răspundă româneşte nici la bineţe. Cunosc situaţii când absolvenţi eminenţi ai instituţiilor de învăţământ superior n-au fost angajaţi în Chişinău pentru că nu posedau bine limba rusă. Gradul de cunoaştere a limbii române nu interesează pe nimeni".

„O doamnă ne-a sesizat în luna decembrie cu privire la angajaţii de la Spitalul Republican, care nu i-au vorbit în moldoveneşte" - Vera Petuhov, vicedirector al Biroului de Relații Interetnice

„Un minim bagaj lingvistic poate fi însuşit cu uşurinţă în patru-şase luni, în funcţie de timpul şi perseverenţa fiecăruia" - Alexandru Bantoș, director al Casei Limbii Române „Nichita Stănescu" din Chișinău