Judecător român: Dacă nu funcţionează justiţia, clar nu ajungeţi în UE!

Republica Moldova trebuie să înţeleagă foarte clar că fără funcţionarea justiţiei nu are nicio şansă să ajungă în Uniunea Europeană şi că nu are cum să se dezvolte. Aceasta este părerea judecătorului Cristi Danileţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii din România, expert internaţional şi evaluator din partea Uniunii Europene a Strategiei de reformă din sectorul de justiţie al Moldovei.

„Dumneavoastră - societatea civilă, presa, ONG-iştii - trebuie să subliniaţi în permanenţă ce aşteptaţi de la judecători. Eu vă spun drept ce aştept eu de la judecătorii din Republica Moldova - să ducă Republica Moldova în Uniunea Europeană. Dacă nu funcţionează justiţia, nu ajungeţi în UE - clar! Justiţia este coloana vertebrală a societăţii. Dacă funcţionează justiţia, atunci funcţionează toate sistemele”, a declarat Cristi Danileţ în cadrul „Clubului de Dialog” organizat de către Institutul pentru Cultură şi Drepturi Europene de la Chişinău.

Fără voinţa politică, reforma şi anticorupţia sunt imposibile

În cadrul evenimentui magistratul a vorbit despre reforma justiţiei şi lupta anticorupţie din România şi despre realităţile din sistemul de justiţie din Republica Moldova. Fiind întrebat, cu referire la realităţile actuale din Republica Moldova, dacă este posibilă lupta anticorupţie şi reformarea justiţiei fără voinţă politică, judecătorul a declarat că acest lucru este imposibil, deoarece voinţa politică este vitală pentru acest proces.

„La nivel declarativ, în Republica Moldova există voinţa politică necesară pentru reformarea întregii societăţi şi, în special, pentru reformarea justiţiei şi anticorupţie. Mai mult decât atât, s-a mers mai departe şi s-au adoptat nişte pachete de legi importante, dar constat că unele dintre aceste dispoziţii adoptate pică la Curtea Constituţională. Trebuie luate urgent măsuri de îndreptare a acelor legi. Clasa politică trebuie să aibă curaj, în condiţiile în care, desigur, politicienii se consideră integri, să acorde independenţă sistemului de justiţie. Dacă ei (n.r. - politicienii) cred că pot controla justiţia în continuare, se înşeală, pentru că Uniunea Europeană niciodată n-o să accepte o justiţie care nu este independentă. O justiţie care nu este independentă nu poate fi funcţională (...) Sistemul însuşi, cel de justiţie, trebuie să se autoguverneze, iar sistemul politic trebuie să aibă curajul să acorde independenţă acestui sistem. Prin urmare, puterile însele trebuie să aibă încredere una în alta. Nu este normal ca într-un stat de drept să existe o singură putere care controlează toate puterile în stat, pentru că acela este un stat totalitar”.

Puterile de bază ale statului trebuie să lucreze împreună

Cristi Danileţ menţionază că nu trebuie să fie declanşat un război între cele trei puteri ale statului - puterea executivă, legislativă şi judecătorească -, ci este nevoie de o conlucrare între ele, deoarece acestea sunt egale din punct de vedere instituţional şi reprezintă statul.

„N-ai cum să faci reformă în jusiţie dacă nu ai legi, n-ai cum să ai legi dacă nu sunt propuse de executiv sau dacă nu se asigură bugetul de către executiv şi, în final, degeaba ai legi dacă ele nu sunt puse în aplicare de către judiciar. Puterile ar trebui să colaboreze. Deci, voinţa politică, din acest punct de vedere, este esenţială. Dacă vorbim de statul de drept, noi trebuie să înţelegem toate entităţile care sunt de aceeaşi parte a legii, iar Uniunea Europeană exact asta vine şi vă spune dumneavoastră. Dacă observaţi, presiuni se pun mai degrabă pe legislativ, de a adopta cadrul necesar, şi mai puţin pe judiciar. Nu te poţi duce la un judecător şi să-i spui să aplice legea aici sau acolo pentru că tu eşti Uniunea Europeană. De la judecător se aşteaptă în mod natural să aplice legea”.

Reforma justiţiei trebuie să se desfăşoare simultan pe toate direcţiile

Magistratul  a menţionat că în România reforma justiţiei a început şi s-a desfăşurat pe mai multe direcţii. El a mai subliniat că justiţia nu înseamnă numai judecători, cum, în mod greşit, se practică în Republica Moldova. „Este vorba de procurori, iar aceştia, atât timp cât sunt subordonaţi, iar Procurorul General este, la rândul său, influenţat politic în actul de numire sau de exercitare a funcţiei, avem o problemă cu sistemul de procuratură. La fel este şi cu controlul judiciar sau poliţia judiciară. Sub controlul cui este poliţia sau organul de urmărire penală aici în Republica Moldova? Dacă acest organism este controlat politic, avem o problemă cu eficienţa şi independenţa lui, care se reflectă în dosarele instrumentate”. 

Expertul spune că aceeaşi situaţie se referă şi la alţi actori care sunt parte din sistemul de justiţie, cum ar fi notarii, consilierii de probaţiune şi de integritate, mediatorii, grefierii, avocaţii şi executorii judecătoreşti, care la fel trebuie să fie independenţi şi bine pregătiţi. În egală măsură este vorba şi de serviciile speciale, care, potrivit lui Cristi Danileţ, în România au trecut printr-un proces de reformare ce a dus la o înnoire a lor, inclusiv sub aspectul vârstei angajaţilor. În cazul Serviciului Român de Informaţii, spre exemplu, angajaţii au, în mare parte, vârste cuprinse între 35-40 de ani. Magistratul a mai menţionat că, în general, în întreaga justiţie română, majoritatea procurorilor şi judecătorilor aparţin acestui interval de vârstă.

Corupţia şi justiţia ineficientă „mănâncă” resursele ţării

Magistratul a tras un semnal de alarmă la faptul că justiţia ineficientă şi corupţia formează un mecanism care consumă foarte multe resurse din bugetul statului, iar de pe urma acestui lucru are de suferit populaţia ţării. „Dacă sistemul nu este făcut astfel încât să prevină încălcarea legilor şi ne vom axa doar pe combaterea încălcării legilor, tot timpul va trebui să investim - să mărim numărul de judecători, din cauza creşterii numărului de dosare, să pompăm mai mulţi bani în penitenciare şi aşa mai departe. În schimb, va trebui să luăm bani de la sănătate, de la educaţie, de la mediu, de la agricultură etc.”.

Cristi Danileţ este unul din reprezentanţii noului val de magistraţi români, implicat în reformele care au schimbat justiţia română. Începând cu ianuarie 2011, este membru al Consiliului Superior al Magistraturii, ales din partea judecătoriilor. Printre ariile sale de expertiză se numără independenţa justiţiei, imparţialitatea judecătorilor, integritatea judiciară şi anticorupţia judiciară.