Laurent Cirade, violoncelist francez: „N-aş fi învăţat să cânt doine la arcuş fără colegul meu român“

Violoncelistul francez Laurent Cirade şi pianistul român Paul Staicu transformă ariile clasice în comedie muzicală, în cadrul spectacolului „Duel Opus 2“ Foto: Duel.fr

Laurent Cirade cântă la violoncel, interpretează doine la arcuş şi face show din muzica la fierăstrău, în spectacolul instrumental extravagant – un adevarat duel dintre comedie şi muzică - prezentat, împreună cu pianistul român Paul Staicu, în cadrul Bienalei Teatrului „Eugene Ionesco“.

„Adevărul“: Am remarcat pe scena Teatrului „Eugen Ionesco“, la cea de-a XI-a ediţie a BITEI, un român care vorbeşte doar română, pe dumneavoatră care vorbiţi doar franceza şi arii şi piese celebre, care creează un spectacol. Ce este, de fapt, „Duel Opus 2“?

Laurent Cirade: Şi eu şi Paul Staicu suntem absolvenţi de conservator şi am lucrat toată viaţa ca instrumentişti. Am descoperit că imaginea este singurul sens pe care-l putem pune deasupra muzicii pentru a transmite o experienţă completă prin acordurile respective. Asta a fost şi provocarea noastră: în loc să cântăm schematic o sonată standard, am făcut astfel încât aria să fie folosită în mod teatral şi comic. Astfel a apărut comedia noastră în care cântăm muzică clasică, românească, muzică de film, jazz şi rap, la sfârşit. Muzica trebuie să fie şi contemporană.

Cum v-a venit ideea unui asemenea show?

Încă de la 21 de ani mi-am dorit să fiu muzician şi actor în acelaşi timp. Să-i fac pe oameni să râdă. Am cântat timp de patru ani într-un cvartet de instrumente cu coarde şi am decis să merg pe acest tip de reprezentaţii.

Cum l-aţi întâlnit pe Paul Staicu, jumătatea dumneavoastră românească de pe scenă?

Într-un piano-bar. Paul era la pian, iar eu eram la bar. Asta e o poantă de-a noastră. Iniţial am făcut un show de cabaret împreună cu un pianist coreean, într-un local din New York, însă după câteva luni deja era imposibil să mai lucrăm împreună, fiindcă ne certam permanent. Aşa că am organizat audiţii pentru un nou pianist şi l-am găsit pe Paul, un tip nebun, cu faţă de Charlie Chaplin. L-am găsit potrivit pentru stilul meu de umor, în care eu sunt individul mare şi cu vocea groasă, iar el e tipul scund, cu atitudine opusă.

Am observat că pe scena din Chişinău aţi interpretat o doină dintr-un singur arcuş de violoncel. Cine v-a învăţat?

Cântatul la strună face parte din folclorul românesc. E un fir de arcuş de la violoncelul meu şi, trăgând de el, iese sunetul. E o tehnică lăutărească. E nevoie de multă muncă pentru a ajunge să cânţi doine. Acest stil de a cânta l-am întâlnit deseori la ţigani şi am reuşit să-l învăţ având în permanenţă lângă mine un pianist român care m-a asistat. Altfel n-aş fi reuşit. Românii sunt incredibil de talentaţi şi de inventivi la muzică.

Aţi mai fost prin Chişinău? Cum aţi simţit publicul din Moldova?

E pentru prima dată când vin în Chişinău, însă am călătorit de multe ori prin România. Şi aici şi acolo am găsit aceeaşi mâncare, aceeaşi limbă, aceiaşi oameni. Dar am observat că românii sunt foarte stresaţi, în vreme ce moldovenii sunt relaxaţi. Asta mi-a plăcut.

Aţi cântat şi în faţa vreunor personalităţi celebre?

Toate spectacolele noastre au loc la teatru. Dacă un preşedinte vrea să vină, poate că ar fi bine să-şi cumpere şi un bilet.

Cum aţi învăţat să cântaţi la fierăstrău?

Fierăstrăul muzical e un instrument cunoscut de foarte multă vreme, însă e extrem de greu să înveţi să cânţi la el. E nevoie de mulţi ani de practică.

De ce spectacolul prezentat se cheamă „Duel Opus 2“?

„Opus I“ a fost prima mea colaborare cu Paul Staicu şi a debutat prin 2000. S-a numit „Duel“ şi l-am încheiat de îndată ce-am observat că nu mai era cerut de public. În urmă cu aproximativ cinci ani lumea a început să ne întrebe dacă mai prezentăm vreun sketch sau altul şi am decis să facem partea a doua a spectacolului, cu momente noi, dar şi cu o parte din scenetele vechi.

Unde veţi continua turneul cu „Duel Opus 2“?

Urmează să cântăm la Paris, apoi în Germania, mergem pentru circa două săptămâni în China şi apoi revenim în Europa. De îndată ce spectacolul e lansat, avem o cerere pe care trebuie s-o onorăm oriunde pe glob.

Umorist pe note muzicale

Instrumentistul român Paul Staicu este cel de-al doilea muzician din spectacolul „Duel Opus 2“. A absolvit Conservatorul din Bucureşti şi cel din Paris şi, înainte de a se duela pe note muzicale cu colegul său francez pasionat de doine, a colaborat cu mai multe trupe de jazz. La „Duel Opus 2“ cântă arii celebre de Beethoven sau Ceaikovski, pe care le îmbină la pian cu pasaje de rock’n’roll sau de rap. Locuieşte de 25 de ani în Paris şi, împreună cu colegul său de scenă, a călătorit în peste 35 de ţări.

„Provin dintr-o familie de muzicieni şi asta m-a ajutat să îmi găsesc mai uşor un stil propriu de interpretare. În Franţa acest tip de spectacol e foarte popular, cu trupe de saxofonişti şi de violonişti. Noi îmbinăm mai multe instrumente şi am realizat un show autentic“, a spus el.