Memoriu: Libertatea presei din Moldova este într-o degradare continuă

Libertatea presei este într-o degradare continuă, ba chiar a atins cote alarmante, iar problemele identificate pe parcursul ultimului an s-au amplificat. Breasla jurnalistică a devenit tot mai divizată. Totodată, este tot mai vizibilă concentrarea de facto a mass-media şi este mai vizibil controlul politic asupra unor instituţii media, iar în consecinţă pluralismul de opinie se reduce.

Concluziile se regăsesc în Memoriul privind libertatea presei în Republica Moldova pentru perioada 3 mai 2018-3 mai 2019, prezentat într-o conferinţă de presă la IPN pe 3 mai, când este marcată Ziua mondială a libertăţii presei.

Directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu, a declarat că anul trecut au fost înregistrate mult mai multe cazuri care denotă că mediul de securitate pentru activitatea jurnaliştilor este în regres continuu. Au fost multe cazuri de agresiuni verbale şi chiar şi fizice la adresa jurnaliştilor din partea politicienilor şi unor funcţionari publici. De asemenea, s-au înregistrat cazuri în care jurnaliştii nu au avut acces la diverse evenimente interes public. Pentru prima dată, a avut loc un caz de sechestrare a tirajului unui ziar. În opinia sa, toate aceste cazuri ilustrează care sunt condiţiile de activitate pentru jurnalişti în Republica Moldova.

„Vreau să mă refer şi la calitatea mass-mediei, care este în scădere continuă şi există o tangenţă între calitatea produsului mediatic şi concentrarea mass-media. Or, acele instituţii media care sunt deţinute sau care au proprietari politicieni sau persoane afiliate politicului, sunt utilizate de aceşti patroni pentru a-şi promova agenda, pentru a manipula, pentru a dezinforma. Şi chiar în campaniile electorale am văzut că sunt utilizate ca agenţi electorali, ca instrument de propagandă. Şi atunci când vorbim despre manipulare şi dezinformare, nu putem vorbi despre calitate bună a informaţiei care ajunge la oameni”, a notat Nadine Gogu.

Directorul Asociaţiei Presei Independente, Petru Macovei, spune că, sub egida UNESCO, este desfăşurată campania  „Apărăm jurnalismul!”. Este şi un apel către societăţile din toate ţările care îşi doresc informaţie obiectivă, informaţie pertinentă, care vine din surse diferite. „În Republica Moldova toate aceste vulnerabilităţi au atins apogeul în anul 2018. Să ne amintim cazurile cele mai triste şi cele mai scandaloase, din punctul nostru de vedere, de abuzuri şi de atacuri împotriva jurnaliştilor. Să ne amintim că nu s-a întâmplat nimic după ce Ilan Şor a ameninţat jurnaliştii. Să ne amintim că Procuratura Generală s-a eschivat să ia vreo măsură, cu toate că avem un cadrul legislativ care ar fi permis să descurajeze aceste lucruri”, a menţionat Petru Macovei.

Vasile State, directorul Asociaţiei Presei Electronice din Moldova, a spus că în anul 2018 a mai apărut un holding serios regional şi, întâmplător sau nu, în actuala legislatură a parlamentului au acces reprezentanţii partidelor care au în spate holdinguri serioase, cel puţin în cazul a trei din cele patru entităţi. Potrivit lui, fenomenul concentrării proprietăţii mass-media a fost cel care a stârnit cele mai mari îngrijorări şi la nivel european, el regăsindu-se în cele două rezoluţii adoptate în Paramentul European. „Din păcate, constatăm de fiecare dată cu prilejul Zilelor libertăţii presei, situaţia nu evoluează în sensul în care şi-ar dori-o profesioniştii sau organizaţiile non-guvernamentale, care veghează asupra felului în care în care se dezvoltă domeniul media la noi”, menţionează Vasile State.

Preşedinta Centrului de Investigaţii Jurnalistice, Cornelia Cozonac, a declarat că şi la capitolul acces la informaţie şi securitatea jurnaliştilor, situaţia se înrăutăţeşte în fiecare an. Activitatea jurnaliştilor de investigaţie devine din ce în ce mai problematică din punct de vedere al insecurităţii, al presiunii din partea diferitor instituţii. Anul acesta au avut loc cazuri de urmărire a jurnaliştilor, au fost atacuri asupra paginii electronice a Centrului. În opinia sa, dacă impunitatea va fi tolerată şi nu vor exista schimbări, unii jurnalişti vor fi, pur şi simplu, descurajaţi să facă investigaţii.

Lansarea Memoriului, care conţine şi o serie de recomandări pentru a asigura libertatea reală a presei, în conformitate cu principiile unei societăţi democratice, reprezintă una dintre primele activităţi în contextul marcării Zilelor Libertăţii Presei. Pe parcursul lunii mai vor fi organizate un şir de evenimente publice, care vor avea în centrul atenţiei subiecte care vizează libertatea presei din Moldova şi alte probleme cu care se confruntă jurnaliştii.