Moldova este printre liderii Parteneriatului Estic la capitolul Libertatea Presei

Moldova ocupă poziţia a doua la libertatea presei, după Georgia, potrivit Peisajului Mediatic pe anul 2013, editat în comun de către şase organizaţii neguvernamentale de media din ţările PaE.

Potrivit publicaţiei, presa din Republica Moldova este parţial liberă, cu anumite progrese în domeniul legislativ, dar care nu sunt susţinute de progrese la fel de consecvente în ceea ce priveşte condiţiile de activitate jurnalistică.

Directorul executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), Nadine Gogu a declarat într-o conferinţă de presă la IPN, că ţara noastră a obţinut un scor de 1.271 de puncte la Indicele Libertăţii Presei pentru perioada octombrie-decembrie anul trecut. Pe primul loc se află Georgia, Moldova fiind urmată de Armenia, Ucraina, Belarus şi Azerbaidjan.

Nadine Gogu a mai spus că anul trecut în Republica Moldova nu s-au întâmplat lucruri extraordinare, care ar fi fost în măsură să schimbe radical lucrurile, în timp ce în 2014, an electoral, se aşteaptă alte rezultate.

Referindu-se la legislaţia media, Petru Macovei, expert media, a menţionat că Republica Moldova nu are norme legislative care să limiteze libertatea de exprimare şi libertatea presei. În martie 2013 a fost modificat Codul Penal, astfel că împiedicarea activităţii mass-media şi cenzura au devenit fapte pedepsite penal. Tot anul trecut s-au întâmplat lucruri  care au trezit îngrijorări. Este vorba de chemările unor reprezentanţi politici şi unor funcţionari publici de reintroducere a sancţiunii penale pentru calomnie în mass-media. De asemenea, au fost situaţii când unele persoane au atacat verbal şi fizic jurnaliştii, iar un politician a ameninţat o jurnalistă de la un post de televiziune că o va exclude din profesie.

Pe segmentul audiovizualului, Ion Bunduchi, expert media, s-a referit la emisiunea „Microfonul 3“ de la Accent TV,  moderată de către un deputat. Potrivit expertului, acest lucru contravine Codului Deontologic. Despre radiodifuzorul public, Teleradio-Moldova, Ion Bunduchi a spus că acesta şi-a reconfirmat tendinţa de a fortifica caracterul public al emisiei, care să fie adresată în primul rând publicului, şi nu politicienilor. Totodată, radiodifuzorul a făcut schimbări în sistemul nou de salarizare, accentul punându-se pe calitate, nu pe cantitate.

O situaţia mai puţin bună s-a atestat la Consiliul de Observatori al TRM, care nu este funcţional din decembrie anul trecut, pentru că nu şi-a reîntregit componenţa după expirarea mandatelor unor membri. Expertul a spus că Parlamentul tergiversează nedreptăţit şi nemotivat numirea noilor membri.

Ion Bunduchi a mai spus că internetul intră în topul surselor pe care le preferă cetăţenii pentru a se informa. De asemenea, este îmbucurător faptul că sunt tot mai mulţi bloggeri, deşi există pericolul ca aceştia să fie cumpăraţi.

Directorul Departamentului „Media Azi şi Cercetare“ de la CJI, Cristina Leva, a spus că anul trecut Peisajul Mediatic nu a suferit schimbări semnificative, faţă de alţi ani. Autorităţile s-au abţinut să intervină într-un mod vizibil în activitatea mass-media, dar nici nu s-au grăbit să promoveze proiectele de legi care ar îmbunătăţi condiţiile de activitate a jurnaliştilor.

Mindaugas Kačerauskis, ofiţer pentru probleme politice la Delegaţia Uniunii Europene din Republica Moldova, a accentuat că Moldova trebuie să asigure transparenţa proprietarilor media, să elimine politicul din deciziile Consiliului Coordonator al Audiovizualului şi să asigure o mai mare independenţă în activitatea radiodifuzorului public.

Publicaţia Peisajul Mediatic este elaborată în cadrul proiectului „Monitorizarea Libertăţii Presei în Ţările Parteneriatului Estic“ (ENP East Media Freedom Watch), cu asistenţa Uniunii Europene, şi are la bază Indicele Libertăţii Presei, elaborat trimestrial în baza evaluărilor a 10 experţi media independenţi.