„Obiectiv European“: Cine sunt susţinătorii Republicii Moldova?

Peste 2,368 de miliarde de euro au oferit în ultimii cinci ani Republicii Moldova partenerii externi de dezvoltare. Suma depăşeşte de două ori un buget anual al ţării şi vine prioritar din partea SUA, a Uniunii Europene şi a statelor membre, arată o amplă analiză publicată în numărul din august al suplimentului „Obiectiv European“, editat de API, în colaborare cu MAEIE, cu suportul Guvernului Suediei şi al PNUD.

Fără aceste granturi şi împrumuturi, resuscitarea economică, dezvoltarea şi reformarea instituţiilor de stat ar fi fost imposibilă. Cei mai mulţi dintre banii primiţi sunt granturi, prin urmare, ei nu vor trebui returnaţi. Potrivit Cancelariei de Stat, valoarea granturilor din volumul total al asistenţei externe primită de Moldova din 2009 şi până în 2014 este de peste 1,3 miliarde de euro sau peste 340 de euro pentru fiecare cetăţean moldovean. Grosul banilor primiţi în calitate de grant - peste 656 milioane de euro - au venit în cel mai dificil an pentru actuala guvernare, 2010, atunci când economia naţională se afla pe butuci.

Uniunea Europeană este, de departe, principalul finanţator al Republicii Moldova. În ultimii cinci ani, UE a aprobat pentru ţara noastră finanţări de peste 696 milioane de euro. Aceşti bani sunt prevăzuţi pentru drumuri, educaţie, sănătate, agricultură şi altele. Banca Europeană de Investiţii a acordat 383,8 milioane de euro, Banca Europeană pentru Reconstrucţii şi Dezvoltare - 315,9 milioane de euro, iar Banca Mondială a semnat angajamente de peste 216 milioane de euro cu ţara noastră. Guvernul Statelor Unite ale Americii este un alt finanţator de top al Moldovei, cu peste 292 de milioane de euro la realizarea proiectelor de anvergură.

România finanţează astăzi în Moldova proiecte de stat în valoare de peste 104 milioane de euro. Numai pentru cele 5000 de burse de studii pentru tinerii din Republica Moldova, alocate în acest an, România va cheltui circa 13 milioane de euro. Japonia a acordat Moldovei, din 2009 şi până în 2014, peste 61 de milioane de euro, iar Suedia - peste 44,2 milioane de euro. Lista statelor care susţin financiar Republica Moldova este lungă, de peste 20 de poziţii. În ce priveşte Federaţia Rusă, potrivit Cancelariei de Stat, această ţară, de regulă, este un donator de urgenţă, acordând Moldovei ajutoare umanitare în caz de secetă sau inundaţii.

Drumuri, apeducte, şcoli şi spitale, pe bani donaţi

În cea mai mare parte, banii veniţi de la partenerii de dezvoltare sunt investiţi în reabilitarea drumurilor, construcţia de centre sociale, gazoducte, apeducte, reparaţia grădiniţelor şi şcolilor, construcţia sau reparaţia centrelor medicilor de familie, susţinerea autorităţilor locale, dezvoltarea afacerilor în mediul rural, reabilitarea sistemelor de irigare şi acordarea de finanţare în domeniul agriculturii.

În 2014, semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană i-a adus Republicii Moldova încă peste 150 de milioane de euro, iar banii vor continua să vină. Şi asta, pentru că asistenţa pentru dezvoltare acordată statului nostru de către comunitatea europeană, prin intermediul instrumentelor sale financiare, este prevăzută tocmai pentru realizarea reformelor structurale şi economice, stipulate în Acord.

Au ajuns în fiecare raion

În Republica Moldova, nu există raion în care să nu fi ajuns bani din cele 2,368 miliarde de euro donaţi de partenerii externi de dezvoltare ai ţării. Cea mai mare sumă, de peste 139 de milioane de euro, a fost alocată municipiului Chişinău, iar pentru proiecte implementate în Găgăuzia sunt prevăzuţi 16 milioane de euro. În Soroca, se vor realiza proiecte de nouă milioane de euro din asistenţa externă, iar în Hânceşti - de 8,8 milioane de euro. Autorităţile nu au uitat nici de localităţile din stânga Nistrului. Pentru dezvoltarea lor au fost alocaţi 36,4 milioane de euro. O mare parte dintre banii alocaţi de către partenerii de dezvoltare ai Republicii  Moldova încă nu au fost valorificaţi. Efectele lor se vor vedea mai târziu. 

O şcoală modernă, pe bani americani

Banii veniţi din asistenţa externă au schimbat viaţa a peste 200 de copii şi profesori din satul Bolohani, raionul Orhei. De un an de zile, elevii gimnaziului din localitate merg cu drag la şcoală după ce vechea instituţie, construită încă acum un secol, a fost renovată din temelie dintr-un suport financiar de 400 de mii de dolari, oferit de SUA. Astfel, în locul sălilor vechi şi reci de altă dată, copii au învăţat în această iarnă în săli de clasă moderne şi călduroase. Din banii poporului american a fost construită o nouă sală de sport, dar şi un grup sanitar cu apă caldă. De asemenea a fost reparat capital sistemul de încălzire, care a devenit mult mai econom.

Potrivit reprezentanţilor Ambasadei SUA, elevii de la gimnaziul din Bolohani beneficiază de condiţii de studii similare celor pe care le au copiii americani. „Astăzi avem o şcoală cu care ne putem mândri. Este una dintre cele mai bune nu doar în raion, dar şi în întreaga republică”, spune Ala Meleca, directoarea gimnaziului. Potrivit ei, după renovare, gimnaziul parcă s-ar fi trezit la viaţă. „Organizăm periodic seminare, dezbateri. Chiar acum avem 21 de olandezi care participă la o tabără de zi organizată pentru copii din sat”, povesteşte directoarea, precizând că acum atât elevii, cât şi profesorii vin cu mai multă dragoste la şcoală.

Locuinţe sociale pentru sute de nevoiaşi

La 17 iulie anul curent, la Călăraşi a fost dat în exploatare un nou bloc social construit cu finanţarea Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei. Din această zi, 40 de familii social-vulnerabile vor putea să îşi găsească aici un acoperiş deasupra capului. Una dintre acestea este Anastasia Stratulat. Femeia îngrijeşte de doi copii - un micuţ de patru luni şi un băieţel de zece ani, care are dizabilităţi severe.
„Nu pot să mă angajez la un serviciu. Chiar şi atunci când nu era cel mic, tot nu puteam lucra pentru că trebuie să am mereu grijă de băieţelul mai mare. Singura noastră sursă de existenţă este salariul soţului, care este hamal la piaţă. Trăim din 2500 de lei pe lună, cea mai mare parte din care o cheltuim pe medicamente”, ne descrie femeia situaţia în care se află. Chiria pentru gazda la care stau este o povară în plus pentru ei. „Sperăm să primim un apartament în acest bloc şi mai ales sperăm ca plata pentru chirie să fie una rezonabilă”, îşi mărturiseşte ea aşteptările.

1000 de apartamente sociale

Elena Ionel, specialist în cadrul Consiliului raional Călăraşi, ne-a spus că pentru un apartament cu chirie în noul bloc social au depus cerere 64 de persoane. „Înainte de toate, vom oferi spaţii orfanilor, familiilor cu trei şi mai mulţi copii, familiilor cu un singur părinte şi mai mulţi copii, persoanelor cu dizabilităţi. Avem multe cereri şi din parte familiilor în care ambii soţi sunt bugetari”, explică ea. Apartamente se oferă cu chirie pentru o perioadă de trei ani. Plata pentru chirie va fi între 400-600 de lei pe lună. Până acum, în cadrul „Proiectului de Construcţie a Locuinţelor pentru Păturile Socialmente Vulnerabile din Republica Moldova” au fost construite trei blocuri similare cu 500 de apartamente în Chişinău, Glodeni şi Criuleni, iar până la sfârşitul anului 2018, vor fi construite o mie de astfel de apartamente.

Lista donatorilor Republicii Moldova, în ordine alfabetică (sumele sunt indicate în euro):
Austria - 24,3 mln.
China - 15 mln.
Cehia – 3,3 mln.
Danemarca - 7,7 mln.
Estonia - 262 mii
Finlanda - 407 mii
Germania - 26,1 mln.
Ungaria - 92 mii
Irlanda - 77 mii
Italia - 867 mii
Japonia - 61,2 mln.
Liechtenstein - 5,4 mln.
Luxemburg - 41 mii
Norvegia - 1,7 mln.
Polonia - 15,6 mln.
România - 104 mln.
Slovacia - 620 mii
Suedia - 44,2 mln.
Elveţia - 8,4 mln.
Turcia - 2,2 mln.
Marea Britanie - 8,2 mln.
SUA - 292,2 mln.

În numărul din august al suplimentului „Obiectiv European“ puteţi, de asemenea, citi: 

„Drumul merelor“, editorial de Sorina Şterfârţă

„De ce asocierea la Uniunea Europeană nu încalcă statutul de neutralitate al Republicii Moldova“, o analiză de Martin Sieg, expert în integrarea europeană

„De ce avem nevoie de liberalizarea comerţului cu Uniunea Europeană?“, o analiză de Adrian Lupuşor, director executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”

„Ajutor polonez pentru agricultura din Republica Moldova“

„Nişte europeni «ciudaţi» schimbă la faţă un sat din Moldova“