Procurorii din Moldova vor avea lefuri mai mari şi mai multă independenţă

Noua reforma propune demilitarizarea procuraturii şi independenţa ei FOTO procuratura.md

În mantii în loc de uniforme cu epoleţi, plătiţi şi pregătiţi bine, imuni la mită şi la trafic de influenţă. Aşa ar trebui să arate, peste câţiva ani, procurorii moldoveni, dacă va fi susţinută concepţia de reformare a sistemului

Săptămâna trecută, Ministerul Justiţiei şi Procuratura Generală au prezentat opiniei publice Concepţia privind reformarea Procuraturii, care este unul dintre obiectivele reformei justiţiei, demarate de autorităţi în 2011. Potrivit autorilor, modificările ar trebui să contribuie la demilitarizarea organelor procuraturii, să sporească transparenţa acestora şi să le asigure independenţa. Totul, în strictă conformitate cu standardele europene.

PROCURORUL, NUMIT DE ŞEFUL STATULUI

Potrivit concepţiei, procurorul general urmează a fi ales pentru şapte ani (în loc de cinci, cum e acum), astfel încât termenul să nu coincidă cu mandatul Parlamentului, şi nu va avea dreptul să fie reales. El va fi numit în funcţie de către preşedintele ţării, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, în urma unui concurs deschis, ceea ce ar trebui să-i asigure independenţa faţă de Guvern şi Legislativ. Vor fi eligibili doar candidaţii care cel puţin trei ani până la numirea în funcţie n-au fost membri de partid şi nici implicaţi în activităţi politice. Se prevede, de asemenea, că la pornirea urmăririi penale împotriva procurorului general, acesta va fi suspendat din funcţie. Totodată, procurorul concediat pe motive compromiţătoare va pierde dreptul la toate garanţiile speciale.

„A FI UNIVERSAL ÎNSEAMNĂ A FI NECALITATIV“

Un alt set de modificări se referă la optimizarea organelor procuraturii, competenţele procurorilor urmând să fie limitate doar la cele penale. Asta în timp ce astăzi procurorii pot controla penitenciarele, autorităţile publice, persoanele juridice sau pot apăra în instanţă persoane social-vulnerabile ori cu dizabilităţi. „Este nejustificat. A fi universal înseamnă a fi necalitativ. Acum procuratura se ocupă de o sumedenie de chestii, după modelul rămas din sistemul sovietic, când procurorul făcea totul şi era un fel de dumnezeu. De ce, bunăroară, când e vorba de un caz de protecţie a drepturilor copilului, să vină în instanţă şi procurorul, şi organul de tutelă şi curatelă? Este inutil. La fel, nu trebuie să reprezinte în instanţă un bătrânel sărac, acesta poate depune o cerere pentru a beneficia gratuit de serviciile unui avocat din oficiu“, explică Vlad Gribincea, preşedintele grupului de lucru care a elaborat concepţia.

Totodată, se propune lichidarea procuraturilor specializate. „În Chişinău există şapte procuraturi: generală, cinci de sector şi una municipală. Nu e clar până la urmă cu ce se ocupă ultima. Fie ea rămâne, dar le înglobează pe cele de sector, fie nu-şi justifică existenţa. Sistemul trebuie optimizat. O procuratură cu 20 de oameni poate avea un randament mult mai mare decât două aflate la o distanţă de câţiva metri - una cu o sarcină foarte mică, iar alta cu una oribil de mare“, explică juristul, precizând că optimizarea nu va însemna concedierea oamenilor, ci transferarea lor în alte posturi.
Procurorul Chişinăului este categoric împotrivă. „Nu sunt de acord să fie lichidată Procuratura Municipală. Este o prevedere absolut neargumentată. Noi suntem o procuratură teritorială, ierarhic superioară celor de sector, şi avem acelaşi statut cu Procuratura Găgăuziei, dar despre aceasta în concepţie nu se spune nimic“, spune Ion Diacov. El aduce şi alte argumente în apărarea instituţiei: „De când există Republica Moldova, procuratura municipiului are cele mai bune condiţii, cadre cu  pregătire profesională înaltă, conlucrăm bine cu procuraturile de sector, cu Inspectoratul General de Poliţie, cu Primăria Chişinău. Chiar acum pregătesc pentru expediere procurorului general viziunea mea şi a colegilor asupra reformei“.

SALARII APROAPE EGALE CU ALE MAGISTRAŢILOR

Reforma presupune şi majorarea treptată a salariilor procurorilor, concomitent cu cele ale magistraţilor. În prezent, un procuror de rând primeşte la mână circa 4.100 de lei, iar un şef de procuratură teritorială ridică vreo 5.700. „Nu putem spune cu cât vor creşte exact lefurile, un procuror ar urma să aibă cam 80% din cât are un magistrat. Nu poţi să ai judecători plătiţi foarte bine şi procurori cu lefuri mici. Poate că astfel nu va fi eradicată de tot corupţia din sistem, dar vor fi reduse premisele, procurorii vor fi motivaţi să ţină la funcţii“, argumentează avocatul Vlad Gribincea. Se propune, de asemenea, ca procurorii care vor decide să rămână în funcţii după ce ies la pensie să ridice doar salariul.

Bugetul procuraturilor va fi organizat în funcţie de performanţe: volumul de muncă al fiecărei instituţii, numărul de angajaţi, complexitatea dosarelor aflate în gestiune. De buget aparte se va bucura şi Consiliul Superior al Procurorilor, iar preşedintele acestuia nu va mai putea ocupa concomitent şi fotoliul de procuror.
Nu în ultimul rând, documentul prevede şi îmbunătăţirea imaginii procuraturii în percepţia cetăţenilor, prin demilitarizarea acesteia. Procurorii vor lăsa epoleţii şi gradele militare, vor purta mantie în loc de uniformă şi nu vor mai avea dreptul la port-armă sau alte mijloace de protecţie. „Oamenii vor simţi reforma după patru-cinci ani de la implementare. Schimbările nu sunt populare şi nici nu devin vizibile peste noapte, dar ele sunt necesare. E ca şi un tratament medical: doare, dar lecuieşte. În special în domeniul justiţiei, trebuie de tăiat, ca peste câţiva ani să ne simţim mai bine“, concluzionează Vlad Gribincea.

„SCHIMBĂRILE NU SE FAC ÎN GRABĂ“

Viorel Morari, şef-adjunct al Procuraturii Anticorupţie, consideră că unele schimbări sunt binevenite. „Vor fi înlăturate deficienţele din Legea cu privire la procuratură, mă refer la demilitarizare, sporirea independenţei procurorului general, scoaterea procuraturii de sub influenţa politicului. Procurorii vor fi egali între ei odată ce vor dispărea gradele. Resursele umane vor fi folosite mai raţional, or, acum, unele procuraturi sunt suprasolicitate, iar în altele procurorii au program foarte lejer. Nici ierarhia superioară a procuraturii municipale nu este pe deplin justificată“, susţine Morari.

Totuşi, procurorul priveşte critic limitarea competenţelor procuraturii doar la cele penale. „Cred că actualele competenţe trebuie menţinute. Ele generează un volum exagerat de muncă, dar permit să supraveghem respectarea legislaţiei în anumite domenii. În prezent nu există autorităţi care ar putea prelua aceste competenţe şi riscăm să avem un vacuum operaţional“, adaugă Viorel Morari, membru al grupului de lucru privind reformarea procuraturii.
„Trebuie să îmbunătăţim ceea ce avem, fără a reforma radical. Abia am reuşit să punem pe picioare ceea ce am implementat acum cinci ani, şi iar facem reforme. E un domeniu complex, fiecare detaliu generează divergenţe, discuţii. În plus, suntem presaţi de timp, iar orice schimbare făcută în grabă va scoate la iveală anumite carenţe, imperfecţiuni, indiferent cât de profesionist e cel care aduce reforma“, conchide Viorel Morari.

4.100 de lei este în prezent salariul mediu pe care îl primeşte un procuror de rând, în timp ce un şef de procuratură teritorială are 5.700 de lei pe lună.

“Un procuror ar urma să aibă cam 80% din cât are un magistrat. Nu poţi să ai judecători plătiţi foarte bine şi procurori cu lefuri mici. Vlad Gribincea, şeful grupului de lucru pentru reformarea procuraturii Reforma e necesară de 20 de ani, societatea o cere, noi ne conformăm. Dar nu-s de accord cu lichidarea Procuraturii Municipiului Chişinău. Ion Diacov, procurorul-şef al Capitalei