Psihiatria, armă contra oamenilor incomozi
0
Un bărbat de 46 de ani din raionul Râșcani care a câștigat la CEDO încearcă acum să obțină tragerea la răspundere a medicilor și polițiștilor din a căror vină a fost ţinut cu forţa 41 de zile la Spitalul de Psihiatrie din Bălți.
Povestea lui Iurie Gorobeţ pare desprinsă dintr-un scenariu KGB-ist. În 2008 bărbatul, care lucra şofer la o întreprindere din Sankt-Petersburg, a aflat din întâmplare că cineva din familia sa a pus în gaj pentru un credit casa pe care el o construise în oraşul Costeşti, raionul Râşcani. Problemele au pornit atunci când a încercat să afle la bancă şi la instituţia cadastrală cine anume i-a pus casa în gaj.
LUAT DE ACASĂ CA PE TIMPUL LUI STALIN
Potrivit actelor din dosarul deschis ulterior, dar şi celor depuse la CEDO, şeful de post Igor Iliev împreună cu un poliţist dintr-o localitate vecină au venit în seara de 25 februarie 2008 acasă la Iurie Gorobeţ şi i-au cerut să prezinte actele de proprietate a casei. Iniţial s-a opus, dar în cele din urmă a prezentat actele. Cei doi i-au spus că trebuie să-i însoţească la comisariatul din Râşcani pentru o discuţie, iar dacă va refuza, îl vor reţine pentru „opunere de rezistenţă colaboratorilor de poliţie". Toate s-au întâmplat fără ca poliţiştii să-i fi explicat motivul vizitei.
Luat prin surprindere şi speriat, Iurie Gorobeţ a urcat în maşina personală a lui Igor Iliev, cu care venise acesta, însă cei doi poliţişti nu au oprit la Râşcani, ci la Spitalul de Psihiatrie din Bălţi. Era aproape ora 22.00. Acolo, potrivit lui Iurie Gorobeţ, a fost primit de către o asistentă medicală, fără să fi avut niciun document care ar fi cerut tratamentul forţat. I s-au luat toate lucrurile personale, inclusiv telefonul mobil, după care a fost condus într-un salon, „la culcare".
„Când a început să pună întrebări şi să spună că este sănătos, a fost ameninţat că va fi îmbrăcat în cămaşă de forţă. A fost internat în secţia nr.1, unde stau bolnavii cu cele mai severe probleme psihiatrice. Era tras de păr, de picioare. Ceilalţi pacienţi îşi făceau necesităţile fiziologice chiar în cameră. I se dădea câte un pumn de pastile pe zi şi uneori i se făceau nişte injecţii din cauza cărora aproape că nu putea mişca mâinile şi nu putea vorbi. A stat în această secţie două săptămâni, după care a fost transferat", povesteşte Iurie Cebotari, reprezentantul la CEDO al lui Iurie Gorobeţ.
Potrivit lui, o primă încălcare, pe lângă multe altele, a fost că „pacientului" nu i s-a permis să ia legătura cu familia sau cu alte persoane de încredere. „Chiar dacă ar fi fost vorba de un bolnav psihic, omul oricum are dreptul cel puţin să telefoneze", explică juristul.
„Iurie Gorobeţ a fost internat forţat la psihiatrie fără să fi existat o decizie de judecată. Putem trage concluzia că, în cazul în care eşti prieten cu un poliţist de sector, cu un medic narcolog sau cu un psihiatru, poţi trimite la tratament forţat persoane absolut sănătoase. E o mare crimă... Păcat că Procuratura nu a vrut să verifice în profunzime aceste fapte, adevărul e la suprafaţă", a menţionat Iurie Cebotari.
Deocamdată, rămâne neclar cum au calculat medicii durata tratamentului, însă peste 41 de zile „pacientul" a fost externat. A venit să-l ia de la spital sora sa. Potrivit legislaţiei, în cazul tratamentului forţat, pacientul este predat reprezentanţilor statului care îl însoţesc până la domiciliu. Sora sa i-ar fi spus că îl va mai aduce peste un timp la spital pentru tratament, după care Iurie Gorobeţ va obţine grad de invaliditate. De aici supoziţia că ar fi existat un plan pentru ca, într-un final, Iurie Gorobeţ să fie lipsit de capacitatea de exerciţiu.
Ca să poată depune o plângere la procuratură, Iurie Gorobeţ, împreună cu reprezentantul său în instanţă, a trebuit să adune probe ce ar dovedi că este sănătos din punct de vedere psihic (!). La solicitarea victimei, medicul psihiatru al raionului Râşcani i-a eliberat un certificat cu următorul conţinut: „Până în luna februarie 2008 la evidenţă la medicul psihiatru nu s-a aflat". Un răspuns similar i-a fost oferit şi de medicul narcolog.
CAUŢI DREPTATE,
AJUNGI LA OSPICIU
Potrivit legislaţiei, o persoană poate fi tratată forţat doar după ce este respectată o procedură clar stabilită. Conform Codului de Procedură Civilă (art. 309, cap. XXIX), trebuie să existe o hotărâre judecătorească, luată la cererea depusă de o instituţie medico-sanitară. Judecătoria Râşcani, prin semnătura preşedintelui A. Garbuz, a anunţat, la 21 iulie 2008, că „în adresa instanţei nu a parvenit în 2008 niciun material privind trimiterea forţată la tratament a lui Gorobeţ Iurie Nicolae". Nici la Judecătoria din Bălţi nu a fost depusă vreo cerere de către Spitalul de Psihiatrie privind spitalizarea forţată, respectiv, nu a existat o hotărâre judecătorească în acest sens.
Toate probele colectate de victimă au fost expediate Procuraturii Generale. În consecinţă, la Râşcani a fost deschis un dosar penal, care însă îl viza doar pe poliţistul de sector, pentru că ar fi comis un abuz în serviciu când l-a reţinut şi l-a escortat forţat la spital pe Iurie Gorobeţ şi pentru că nu a informat despre acest lucru judecătorul de instrucţie. Până la urmă dosarul a fost clasat, iar şeful de post s-a pensionat.
Când a început ancheta preliminară în privinţa poliţistului Igor Iliev, în dosar a apărut o îndreptare la tratament psihiatric, despre care „pacientul" nu a ştiut nimic nici pe durata tratamentului şi nici după.
Îndreptarea are semnătura psihiatrului raionului Râşcani, A. Găină, cel care a semnat şi certificatul potrivit căruia Gorobeţ nu s-a aflat în evidenţă psihiatrică.
Documentul nu are indicată data la care a fost întocmit şi nu conţine numărul poliţei de asigurare medicală, deşi într-un colţ al foii scrie „Poliţa la mână" (Iurie Gorobeţ nu a avut niciodată poliţă). De asemenea, numărul de identitate al „bolnavului" nu este trecut în îndreptare, deşi legislaţia cere acest lucru.
CUM A FOST FABRICAT CERTIFICATUL?
„Îndreptarea" mai conţine o contradicţie - medicul scrie că Iurie Gorobeţ „este bolnav din 2007". Culmea este că „documentul" arată că motivul trimiterii la tratament îl reprezintă „vizitele dese la organele de drept şi judiciare"!
În materialele dosarului se păstrează, de asemenea, mărturiile surorii lui Iurie Gorobeţ, care varsă puţină lumină asupra celor întâmplate: „În ianuarie 2008, după Anul Nou, am fost la medicul psihiatru A. Găină, pe care l-am rugat să mă ajute să-l trimitem pe fratele meu Iurie la tratament, căci sunt probleme în familie. Medicul Găină mi-a spus că nu poate să procedeze aşa şi anume că nu poate elibera îndreptare la spitalul psihiatric fără să îl vadă pe bolnav. Eu am început să plâng şi să-i explic că altă ieşire din situaţie nu există. Medicul A. Găină mi-a dat mie îndreptarea, spunându-mi s-o prezint medicului de familie pentru organizarea transportării lui Iurie la spital".
Ulterior, potrivit hotărârii CEDO, A. Găină a trebuit să dea explicaţii, afirmând că a examinat bolnavul, dar fugitiv, fiind chemat noaptea la comisariatul de poliţie. El a spus că a eliberat îndreptarea fără să o dateze şi să indice numărul poliţei şi numărul de identitate pentru că se afla pe holul instituţiei unde ar fi fost gălăgie... La rândul său, Iurie Gorobeţ spune că nu a fost examinat niciodată de acest medic.
CEDO a găsit încălcări, iar organele de drept locale - nu
La 23 noiembrie 2009, după ce judecătorul de instrucţie a decis că neînceperea urmăririi penale în cazul Gorobeţ pentru tragerea la răspundere a persoanelor responsabile de tratarea forţată este legitimă, victima a expediat o plângere la CEDO.
La 12 octombrie 2011, Curtea a pronunţat hotărârea şi a constatat încălcarea articolelor 3 şi 5 ale Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului - interzicerea torturii şi dreptul la libertate şi siguranţă. Înalta instanţă a notat că procedura tratamentului obligatoriu, prevăzută de legislaţia moldovenească, a fost totalmente ignorată. CEDO a acceptat argumentul victimei că detenţia sa şi tratamentul psihiatric forţat i-au cauzat suferinţe mintale severe, calificate drept tratament inuman şi degradant. Curtea a obligat Guvernul să-i acorde reclamantului 20.000 de euro cu titlu de prejudiciu moral.
LUPTĂ CU MORILE DE VÂNT
Deşi a avut de suferit şi banii i-ar putea compensa parţial prejudiciile, Iurie Gorobeţ spune că nu se simte împăcat. „Aceşti bani vin nu din buzunarul celor opt persoane care m-au băgat în spital, ci din buzunarul oamenilor care muncesc", spune el. Din cauza acelei întâmplări, şi-a pierdut serviciul în Rusia şi nici acasă, în Moldova, nu a reuşit să se angajeze.
Deşi cauza că se afla pe rol la CEDO, victima şi reprezentantul său au continuat să facă demersuri în instanţele naţionale pentru pedepsirea vinovaţilor.
Astfel, după un demers adresat Procuraturii Generale şi o întrevedere cu adjunctul procurorului, Eugen Rusu, materialele au fost reexpediate la Bălţi, unde pe numele a doi medici ai Spitalului de Psihiatrie au fost deschise dosare penale. Nu se ştie de ce, fiecare dosar a fost instrumentat de procurori diferiţi, deşi acţiunile investigate se referă la una şi aceeaşi parte vătămată şi vizează unele şi aceleaşi acţiuni. ;
Falisificare de acte, rămasă nepedepsită
Primul dosar a fost deschis în baza art. 166 al.1 Cod Penal (privarea ilegală de libertate) pe numele medicului Spitalului de Psihiatrie din Bălţi Marcel Ţurcan, care l-a internat pe Iurie Gorobeţ. Ulterior însă, la 14 ianuarie 2011, a fost emisă o încheiere de încetare a urmăririi penale, „cu eliberarea de răspundere penală şi atragere la răspundere administrativă sub formă de amendă în mărime de 150 de unităţi convenţionale (3.000 de lei)".
VINOVAT, DAR NESANCŢIONAT
A scăpat basma curată şi Liviu Abujag, şeful secţiei nr.1 din cadrul Spitalului de Psihiatrie din Bălţi. Dosarul penal deschis pe numele acestuia a fost clasat pentru că a expirat termenul de prescripţie. În ordonanţa de încetare a urmăririi penale, emisă de procurorul Marian Ramaşcan, se spune totuşi că doctorul a acţionat ilegal: „În baza îndreptării din secţia de primire din 25.02.2008, l-a internat în secţia administrată de el pe Iurie Gorobeţ, contrar voinţei acestui".
Procurorul a mai stabilit că, în perioada 26 februarie - 5 aprilie 2008, Abajug „l-a deţinut pe Gorobeţ Iurie contrar voinţei lui în secţia nr.1, privându-l ilegal de libertate". O altă constatare din dosar este că tot Abujag „a întocmit un formular special numit acord informat (...) şi a semnat în locul lui Gorobeţ la rubrica «Pacientul, reprezentantul legal al pacientului». Acest fapt este confirmat de raportul de expertiză grafologică nr. 00343, din 19.08.2010".
Astfel, şeful de secţie a fost pus sub învinuire la 16 iunie 2011 în baza a două capete de acuzare - privare ilegală de libertate a persoanei şi falsificare de acte.
„Fiind audiat în calitate de învinuit, Liviu Abujag şi-a recunoscut integral vinovăţia şi a declarat că l-a internat pe Gorobeţ în secţia nr. 1, unde a fost deţinut forţat până la 5 aprilie 2011 în lipsa unei hotărâri judecătoreşti", mai cităm din ordonanţa procurorului. Cu toate acestea, dosarul a fost clasat, întrucât la 05.04.2010 ar fi expirat termenul de prescripţie de doi ani.
ZECI DE PLÂNGERI
Cazuri în care se încearcă trimiterea la psihiatrie a persoanelor absolut sănătoase, dar a căror proprietate este râvnită de vecini sau rude se înregistrează destul de frecvent în Moldova. Unul dintre acestea a ajuns pe masa ombudsmenilor în 2010. O locuitoare a Chişinului a aflat întâmplător că pe numele ei există o îndreptare la tratament psihiatric forţat, care încă nu fusese pusă în aplicare. Documentul ar fi fost procurat de către un vecin care îi propusese de mai multe ori femeii să-i vandă apartamentul la un preţ simbolic. Îndreptarea a fost anulată după intervenţia avocatului parlamentar Aurelia Grigoriu.
TERTIPURI LEGALE
Tratamentul la psihiatrie poate deveni temei pentru ca persoana să fie lipsită de capacitatea de exerciţiu, astfel ca o altă persoană, care devine curator, să îi administreze averea şi, eventual, afacerile.
Investigaţia a fost elaborată de CIN în cadrul campaniei „Jurnaliştii pentru eliminarea torturii şi protecţia victimelor torturii şi relelor tratamente", susţinută de PNUD Moldova.
Se încarcă comentariile...
