Actualitate

articolul anterior articolul urmator

Republica Moldova vrea în UE, dar cu Justiţia nereformată?

5
22 May 2015 13:39:06
Sebastian Rusu
Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti   FOTO Dumitru Goncear
Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti   FOTO Dumitru Goncear

Dincolo de încurajările primite de Republica Moldova de oficialii europeni la Summitul Partneriatului Estic de la Vilnius, drumul european rămâne pentru moment un obiectiv îndepărtat pentru coaliţia care asigură guvernarea minoritară a lui Chiril Gaburici întrucât combaterea corupţiei şi reformarea Justiţiei lipsesc din agenda de priorităţi a politicienilor moldavi.

Situaţia fluidă de la Chişinău şi campania pentru alegerile locale de luna viitoare trec în plan secund aceste obiective fără de care nu este posibilă o viitoare pre-aderare a Republicii Moldova în cadrul marii familii europene. Pentru eficientizarea reformei în Justiţie este necesară modificarea constituţiei Republicii Moldova ca preşedintele să fie legitimat prin votul cetăţenilor şi implicit să preia această iniţiativă fără a mai fi sub tutela partidelor politice. Cel puţin sfârşitul de mandat al preşedintelui Nicolae Timofti demonstrează că se pot face paşi semnificativi în direcţia modernizării şi reformării Justiţiei dar partidele politice moldave blochează după modelul politicienilor de la Bucureşti unele anchete de fraudare a banului public care în plan extern aduc un minus la capitolul imagine Chişinăului. Dincolo de aceste considerente, inaugurarea Centrului pentru Reformă în Sistemul Judecătoresc din 20 mai reprezintă un pas semnificativ pentru desovietizarea sistemului judecătoresc moldav, tributar încă ideologiei comuniste din vremea lui Vladimir Voronin.

Funcţionarea acestuia va eficientiza şi va transparentiza atât procedura de punere în dezbatere publică a propunerilor de modificare a unor acte legislative ce vizează activitatea sistemului judecătoresc, cât şi procesul decizional, mecanisme importante în reforma sistemului judiciar din Republica Moldova. De asemenea, un capitol ce nu trebuie neglijat în cadrul reformei sistemului judiciar îl constituie procedura de punere în aplicare a actelor normative sau a modificărilor aduse actelor normative deja existente”, a declarat ambasadorul României la Chişinău, Marius Lăzurcă. De asemena, Centrul pentru Reformă în Sistemul Judecătoresc, constituit la iniţiativa unui grup de judecători, are drept scop accelerarea reformei în cadrul sistemului judecătoresc şi  sprijinirea eforturilor europene de modernizare a sistemului judiciar din Republica Moldova Moldova.

Noua lege a Procuraturii, un prim pas către independenţa magistraţilor moldoveni

Campania electorală pentru alegerile locale de luna viitoare a scos de pe ordinea de zi a politicienilor de la Chişinău dezbaterile pe noua lege a procuraturii care în loc să fie un căştig real pentru pregătirea unei viitoare pre-aderări ridică semne de întrebare pentru oficialii europeni.

Vladislav Gribincea, preşedintele grupului de lucru privind legea procuraturii şi preşedinte al Centrului de Resurse Juridice din Republica Moldova, a declarat că noua lege, care respectă toate standardele europene şi normele internaţionale, este aplicabilă în proporţie de aproximativ 100% şi are avizul pozitiv al Comisiei de la Veneţia. În opinia sa, actuala lege prevede ca propunerea pentru ocuparea funcţiei de procuror general să fie făcută de către Consiliul Suprem al Magistraturii şi să aparţină preşedintelui Republicii Moldova. În acelaşi timp, adjuncţii procurorului general vor fi numiţi direct de către acesta fără concurs şi îşi vor părăsi funcţiile odată cu încetarea mandatului procurorului general pentru a evita eventuale blocaje instituţionale care pot apărea.

În schimb, Wicher Slagter, şeful secţiei Politică şi Economie a Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, a susţinut recent că reforma justiţiei moldave beneficiază în continuare de asistenţa Uniunii Europene, adăugând că este apreciat efortul autorităţilor în această direcţie. În acelaşi timp, Slagter şi-a arătat dezamăgirea faţă de evoluţia legii testării integrităţii profesionale la Curtea Constituţională, subliniind faptul că neconstituţionalitatea unor articole din lege slăbesc implementarea şi eficienţa acestei legi care are ca scop prevenirea corupţiei. La rândul său, Andrew Johson, seful secţiei Politică şi Economie din cadrul Ambasadei SUA în Republica Moldova, a declarat luna trecută, că se realizează paşi importanţi spre reformarea justiţiei, prin  reforma  procurorilor, deşi mai este  nevoie de multă muncă şi voinţă politică pentru a finaliza întreg procesul.

Timofti a început timid reforma Justiţiei

Oarecum izolat de lupta partidelor politice de la Chişinău, şeful statului moldovean pare conştient că drumul european asumat de Republica Moldova trebuie continuat şi a dat un mesaj ferm la Bruxelles pe acest subiect întrucât angajamentele care vizează justiţia sunt cuprinse în Acordul de Asociere încheiat cu Uniunea Europeană. „Salut Hotărârea Curţii Constituţionale din 16 aprilie curent care a recunoscut constituţionale normele  care reglementează confiscarea extinsă şi îmbogăţirea ilicită. Consolidarea capacităţilor instituţionale ale CNI este, de asemenea, importantă. Adoptarea în anul 2014 a Legii privind răspunderea disciplinară a judecătorilor şi punerea ei în aplicare de la 1 ianuarie anul curent trebuie să producă rezultate”, a declarat Nicolae Timofti. În opinia şefului statului moldovean,  Procuratura trebuie să-şi consolideze independenţa şi profesionalismul. „Din pachetul de legi care încă nu au fost adoptate se evidenţiază proiectul cu privire la Procuratură. Avizat pozitiv de către Comisia de la Veneţia, acest proiect  este o prioritate”, a adăugat Timofti. 

În schimb, UE condiţionează reformarea Justiţiei moldave de primirea următoarelor tranşe de bani comunitari. Pirkka Tapiola, şeful Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău a menţionat condiţiile care trebuie respectate de către autorităţile Republicii Moldova pentru primirea următoarelor tranşe în cadrul asistenţei financiare oferită de UE, în sumă totală de 60 de milioane de euro, destinată reformei justiţiei. În momentul de faţă, este greu de crezut că reforma pe Justiţie va fi accelerată pentru că în funcţie de scorurile obţinute partidele politice vor începe jocurile de culise unde Kremlinul este maestro de ceremonii, prin capetele de pod reprezentate de PSRM, PCRM , Ilan Shor şi Renato Usatâi. Nu cred că PLDM şi PDM mai pot în momentul de faţă să reprezinte o garanţie fermă pentru Bruxelles că vor continua reformarea Justiţiei când s-au compromis la căruţa PCRM şi aici Bucureştiul este obligat să intervină.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

5 Comentarii

Ludwig
22.05.2015, 20:26:17

rep moldova e o tara ce voteaza masiv cu comunsitii si peste trei sferturi din populatie vor unirea cu rusia...De la noi vor doar avantaje, pasapoarteetc...

+1 (1 vot)
Sorin Barbul
23.05.2015, 12:21:55

Nu știu de ce statistici dispui, Ludwig, dar în prezent peste jumătate din populație ar vrea unirea cu România: E drept că liderii partidelor (cu excepția - relativă - a liberalilor) sunt corupți până în măduvă iar populația votează cu viscerele.

Ludwig
23.05.2015, 14:59:52

Sorin Barbul uite aici doar 3% din cetatenii rep moldova vor unire cu romanai si restul vor cu rusia... http://www.gandul.info/international/doar-3-dintre-moldoveni-vor-unirea-cu-romania-un-sfert-din-cetatenii-moldovei-au-sentimente-negative-fata-de-romani-jumatate-se-plang-de-prea-multa-democratie-7695164

+1 (1 vot)
ion sbucium
25.05.2015, 11:06:52

Rusia "pofticioasa" de "soiuz" spune ca 55% vor in Uniunea Vamala cu Rusia, iar românii spun ca 50% vor "unire' cu Romania, pe când ADEVARUL e ca ambii "frați mai mari" MANIPULEAZĂ si duc un RĂZBOI HIBRID informational, propagandistic, psihologic in favoarea intereselor lor EGOISTE, NEDEMOCRATICE, anti-EUROPENE CONTRA Independentei Naționale a R.Moldova si CONTRA Asocierii RM la UE. E o "întrecere" intre Romania (țară UE?!) si Rusia (țară anti-UE) pentru a OCUPA, a SUBJUGA, a SUPUNE in calitate de stat sau județe vasale teritoriul si populația R.Moldova, pentru a acapara si jefui prin "retrocedări" averile din R.Moldova. E straniu ca un stat UE face "cârdășie" cu Rusia CONTRA Independentei Națională a R.Moldova, "sfătuindu-se" cu Patrusev la Cotroceni in 2013 si la Moscova cu Lavrov tot in 2013 in privința unei noi "drujbe" in defavoarea R.Moldova. Romania a așteptat EȘECUL ASOCIERII RM la UE atât la Summitul de la Vilnius in 2013, cât si la cel recent de la Riga si "susținerea" RM s-a redus la campanii de EURO-PESIMISM si EURO-SCEPTICISM fata de prezentul si viitorul R.Moldova ca stat INDEPENDENT. SE speculează pe NEADERAREA la UE, uitându-se ca ASOCIEREA e procesul de pregătire a statelor PARTENERE ASOCIATE pentru Vecinatatea Europeana a UE, ca UE pe langa state-membre mai are nevoie si de state-asociate, state vecine, cum va deveni in 10 ani de implementare a Acordului de Asociere la UE si R.Moldova in 2024. Este pe nedrept ca reformele prevazute pentru 10 ani de asociere sa se ceara sa fie îndeplinite imediat - aici e "șmecheria" propagandistica generatoare de "euro-decepții", "euro-dezamăgiri" prin care se încearcă manipularea electoratului R.Moldova. Dar unde dai si unde crapă! DEZAMĂGIREA ce se inspira de mass-media "unionista" moldovenilor deloc nu va apropia "unirea" cu Romania, ci "unirea" cu Transnistria si apropierea masiva de Rusia, țară capabila sa descurajeze Romania in acțiunile sale "UNIONISTE" din ce in ce mai AGRESIVE. In fond e vorba nu de "unire", ci de COTROPIRE, OCUPAȚIE, SUBJUGARE "frățeasca" ceea ce basarabenii nu inca n-au uitat din perioada post"unire" din 1918-1940. Mass-media "unionista" face lucrul de rutina si lucrează 95% in favoarea intereselor Rusiei, 100% in defavoarea R.Moldova si poate 5% in favoarea Romaniei. "Unioniștii" , lipsiți de rațiune, nivelează drumul pe care vor accede la putere partidele anti-europene ale Moscovei, partide in fond anti-"unioniste", care instalându-se la conducerea capitalei Chișinău după 5 iulie nu vor mai permite niciun fel de manifestații "unioniste" in R.Moldova, vor stopa "propaganda'" "unionista" in RM etc. PL-ul, PNL-ul sunt partide numai care mimează un exotism "unionist", in fond ele tot sunt trase de sfori ca celelalte partide-marionete ale Moscovei, aducând nu atât foloase, cat mai mult pierderi, spălări de bani si prejudicii statului UE Romania.

ion sbucium
10.06.2015, 06:27:34

"Dincolo de încurajările primite de Republica Moldova de oficialii europeni la Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius..." - o INCOMPETENTA "adevarata" a "Adevarului": SUMMITUL de la Vilnius a avut loc la 28-29 decembrie 2013 si la el R.Moldova numai a parafat Acordul de Asociere, a urmat apoi semnarea sa la 27 iunie 2014, si parafarea sa de catre Parlamentul European la 13 noiembrie 2014. La 21-22 mai 2015 a avut loc Summitul de la Riga al Parteneriatului Estic care a recunoscut R.Moldova drept LIDER al Parteneriatului Estic in procesul de ASOCIERE la UE si deloc n-a lipsit R.Moldova de perspectiva sa europeana, cum au cautat sa interpreteze in mod subiectiv, neloial aceeași NEPRIETENII "unioniști" ai R.Moldova. Daca jurnalistii ce scriu nu cunosc cele mai elementare lucruri despre politica externa a UE, inclusiv cea de asociere, pe care Romania de rand cu celelalte tari UE are obligatia de a o transpune in viata, apoi ce sa mai zicem de popoulatia, societatea civila din Romania, care e ținută in permanenta neștire sau DEZINFORMARE despre UE. Intrati in Wikipedia pe paginile consacrate Uniunii Europene si politicilor sale fata de statele Parteneriatului Estic si veti vedea ca in limba rusa, chineza, turca, ucraineana si a altor tari ne-membre ale UE - exista mai multe si mai ample articole decât cele in limba româna, care raman a fi niste "cioturi", de care Romania n-are nevoie, e interesata numai de "unire", deaceea isi educa cetatenii primordial in spiritul ULTRANATIONALISMULUI si aproape deloc in spiritul EUROPEAN. Urmarind mass-media din Romania si cea a Romaniei din R.Moldova fara sa vrei ajungi la concluzia ca Romania este o tara numai formal, convențional parte a UE, a civilizației europene, interesele si "proiectele" sale de cele mai multe ori ignora, neaga, SFIDEAZĂ legislația, principiile si valorile UE. Tara se misca intr-o directie OPUSA fata de UE, viitorul e văzut in TRECUT, in refacerea micro-imperiului "Romania Mare", in extinderea in hotarele de pana la 1940, in afirmarea "valorilor" "ultra-patriotice" ale înaintașilor di dictatura ultranaționalistă discriminatorie regala si in cea fascista etc. Integrarea europeana e zero comparativ cu "unirea". UE e in căutarea unor instrumente de subordonare mai eficienta a unor asemenea state "neascultătoare" fata de politicile comunitare si le va gasi.