Restricţiile de circulaţie în regiunea transnistreană, prelungite până pe 1 februarie

Administraţia de la Tiraspol a decis să extindă, până pe 1 februarie 2021, perioada regimului de carantină, cu menţinerea aceloraşi restricţii de circulaţie. În legătură cu acest fapt, Biroul pentru reintegrare a emis un comunicat de presă în care îşi exprimă regretul şi îngrijorarea în legătură cu iniţiativa Tiraspolului, transmite IPN.

„În pofida sutelor de demersuri şi apeluri transmise de către Chişinău prin canalele de comunicare la nivelul reprezentanţilor politici şi cu utilizarea platformelor de dialog existente, inclusiv cu invitaţia către mediatorii şi observatorii internaţionali de a avea o contribuţie activă în acest sens, barierele artificiale sunt şi în continuare menţinute. Iar pe parcursul ultimelor aproape nouă luni, mii de locuitori de pe ambele maluri ale Nistrului se află în imposibilitatea de a avea acces la locurile de muncă, domicilii, rude apropiate, respectiv, sunt limitaţi în realizarea dreptului la libera circulaţie pe întreg teritoriul ţării şi un şir de alte drepturi fundamentale conexe”, precizează Biroul.

Instituţia menţionează că statisticile în creştere din ultima perioadă de timp privind infectările cu COVID-19 în regiunea transnistreană, care o menţin practic în topul unităţilor administrativ-teritoriale cu cifre înalte de infectări, denotă vădit caracterul nefondat al restricţiilor în mod continuu aplicate. Denotă şi necesitatea substituirii lor cu măsuri sanitar-epidemiologice şi de protecţie individuală în spaţiile publice şi închise, conform practicilor pe larg aplicate pe întreg teritoriul ţării şi în plan internaţional, fără a afecta dreptul inalienabil al persoanelor la deplasarea nestingherită la muncă, accesarea serviciilor medicale de pe malul drept al Nistrului etc.

Biroul reiterează apelul privind necesitatea deblocării necondiţionate a liberei circulaţii a locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului, fără a conexa acest proces la contextul pandemic. Or, practica internaţională prevede modalităţi viabile de asigurare a protecţiei sănătăţii publice fără a aduce atingeri drepturilor fundamentale ale omului, şi totodată, rămâne şi în continuare valabilă propunerea Chişinăului, evidenţiată în repetate rânduri, privind indispensabilitatea relansării dialogului la nivelul experţilor din domeniul ocrotirii sănătăţii.