RISE Moldova: Cum i-a scăpat de închisoare Legea amnistiei pe unii procurori, judecători, proxeneţi şi violatori

FOTO rise.md

Jurnaliştii de la RISE Moldova au studiat Legea amnistiei, adoptată în iulie 2016 de Parlament, dar au şi urmărit lista beneficiarilor respectivei modificări legislative, demonstrând că de legea propusă de Guvern şi votată de Legislativ au beneficiat mai mulţi judecători, procurori, proxeneţi şi violatori.

În primele rânduri s-au îmbulzit: un judecător, un procuror-şef, un poliţist călău din „Dosarul 7 aprilie”, un gardian, un avocat, infractori în devenire, interlopi cu vechime, violatori şi proxeneţi de minore, iar lista nu are sfârşit. Încă se stă la coadă, se menţionează în investigaţia RISE.

Fostul Procuror General Interimar, Andrei Pântea, se numără printre beneficiari. RISE Moldova a aflat că acest procuror, judecat penal pentru că a reformat Procuratura în favoarea unei autorităţi criminale, şi-a semnat cererea de amnistie la data când legea nici nu exista.

Cum s-a dat Legea

În 18 februarie 2016. Cinci deputaţi socialişti înregistrează în Parlament „Proiectul legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXV-a de la adoptarea Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova”. Motivul de bază declarat este „tendinţa negativă de creştere a numărului deţinuţilor”. 

11 iulie 2016. Guvernul Filip înregistrează la Parlament un alt proiect de lege privind amnistia, cu numărul şi textul diferit decât cel al socialiştilor, însă cu o denumire asemănătoare. Prim-ministrul Pavel Filip roagă Parlamentul să examineze proiectul „în mod prioritar”. 

21 iulie 2016. În mod prioritar, peste 10 zile, deputaţii discută ambele proiecte de lege şi decid aprobarea lor în prima lectură. Deputata democrată Raisa Apolschii a propus în plen, pentru lectura a doua, ca proiectul de lege al deputaţilor socialişti să fie comasat cu cel al Guvernului – care va fi de bază.

29 iulie 2016. Ultima şedinţă a Parlamentului din sesiunea de primăvară. Fără multe discuţii şi dezbateri, proiectul de lege al Guvernului este votat în lectură finală de 83 de deputaţi. Parlamentarii pleacă în vacanţă.

9 septembrie 2016. Legea intră în vigoare. Documentul prevede că în anumite condiţii, amnistia poate fi aplicată în cazul deţinuţilor aflaţi după gratii, dar şi atunci când procesul penal se află pe masa procurorului şi a judecătorului – persoanele eligibile sunt acelea care au săvârşit infracţiunea până la intrarea legii în vigoare. 

Procurorul amnistiat de judecător
Andrei Pântea a lucrat aproape 20 de ani în Procuratură.

În ianuarie 2013, funcţia de Prim-adjunct al Procurorului General, pe care o deţinea, şi demisia fostului Procuror General, Valeriu Zubco, l-a catapultat pe Pântea direct în vârful instituţiei, în funcţia de şef interimar al Procuraturii.

Acolo nu a stat mult. Aproape trei luni, timp în care a reuşit să reorganizeze Procuratura, prin crearea Secţiei control şi investigare a infracţiunilor de criminalitate organizată.

Prin această secţie nou-creată, Pântea a dispus ca dosarul penal al autorităţii criminale Grigore Caramalac, alias „Bulgaru” – cu profilul activ pe Interpol, să fie transmis autorităţilor din Federaţia Rusă.

În 2015, procurorii ruşi au clasat dosarul lui Caramalac, iar Pântea şi-a depus demisia „în legătură cu plecarea onorată din funcţie”.

În august 2016, în timp ce Pântea se afla în oraşul turistic Antalya (Turcia), procurorii moldoveni i-au deschis dosar penal pentru depăşirea atribuţiilor de serviciu, în cazul Caramalac.

Întors la Chişinău, Pântea a fost surprins în cadrul unei întâlniri private cu fostul Procuror General, Corneliu Gurin.

În octombrie 2016, Pântea a fost arestat. O lună mai târziu, procurorii Anticorupţie au transmis dosarul în instanţa de judecată. Învinuirea – „depăşirea atribuţiilor de serviciu”, infracţiune incompatibilă cu Legea amnistiei.

Însă, pe 4 ianuarie 2017, procurorii Anticorupţie îi modifică învinuirea lui Pântea din „depăşirea atribuţiilor de serviciu” în „amestecul în înfăptuirea justiţiei şi în urmărirea penală” – infracţiune pentru care Pântea, deja, putea fi amnistiat. Doar că, pentru încetarea procesului penal, mai era nevoie de acordul său în scris.

Fostul Procuror General Interimar, Andrei Pântea, n-a stat mult pe gânduri şi i-a solicitat judecătorului de caz să-i înceteze procesul penal prin amnistie. În formă scrisă, el recunoaşte vina integral şi se căieşte sincer pentru cele întâmplate. Cererea o semnează cu data de 5 ianuarie 2016, atunci când legea nici nu exista.

Pe 16 ianuarie 2017, judecătorii îl condamnă la 2 ani de închisoare, însă îl eliberează prin amnistie. În sentinţă, magistraţii au mai subliniat că: „Pe parcursul cercetării judecătoreşti Andrei Pântea a recunoscut integral vina de comitere a infracţiunii impuse, solicitând aplicarea în privinţa sa a prevederilor Legii cu privire la amnistie şi a depus o cerere în acest sens” – adică cererea semnată cu data de 5 ianuarie 2016, în timp ce Legea a intrat în vigoare abia pe 9 septembrie 2016. 

Andrei Pântea: Sunt lucruri pe care vreau să le uit şi nu vreau să revin la ele. Nu vreau să discut la subiectul respectiv.

Pântea s-a retras din Procuratură, însă nu a plecat departe de domeniul Justiţiei. În aprilie 2016 a obţinut licenţa de avocat, iar ulterior şi-a exprimat intenţia de a deveni judecător.

Continuarea investigaţiei RISE o puteţi vedea aici.