Transparenţa decizională, străină primăriilor din Moldova. De ce autorităţile sunt atât de secretoase

Deciziile autorităţilor nu sunt întotdeauna publice. FOTO Adevărul

Cele mai multe primării din Republica Moldova nu aduc la cunoştinţa comunităţii actele emise, iar consultările publice şi neinformarea părţilor interesate referitor la iniţierea elaborării unei decizii sunt străine autorităţilor locale.

În cadrul unei mese rotunde a Agendei Naţionale de Business (ANB) , organizate de IDIS „Viitorul”, s-a ajuns la concluzia că majoritatea autorităţilor administraţiei publice locale aplică selectiv şi fragmentar legislaţia privind transparenţa în procesul decizional. Cele mai frecvente abateri ţin de lipsa unei pagini web cu rubrică destinată transparenţei decizionale; lipsa consultărilor publice sau consultarea formală asupra proiectelor de decizii. Totodată, majoritatea actelor emise şi adoptate de către autorităţile publice locale nu sunt aduse la cunoştinţa comunităţii, fie sunt comunicate selectiv etc.

Directorul executiv al IDIS „Viitorul”, Liubomir Chiriac, a declarat că deciziile luate de autorităţi nu întotdeauna sunt făcute publice, iar asemenea acţiuni au loc atât la nivel central cât şi la nivel local. „Aici putem aminti, de exemplu, şedinţele secrete ale Guvernului Republicii Moldova în legătură cu repartizarea banilor publici, dar şi procesul de consultare defectuoasă şi aprobare netransparentă a bugetelor la nivel local. Constituirea unor platforme eficiente de dialog, în mod special la nivel local, între autorităţi şi cetăţeni ar facilita accesul la informaţie publică şi ar creşte gradul de conştientizare a populaţiei privind implicarea în procesul decizional,” a precizat Liubomir Chiriac, citat de IPN.

Coordonatorul ANB, Tatiana Lariuşin, consideră că legea transparenţei decizionale nu funcţionează şi există cazuri frecvente când societatea civilă şi mediul de afaceri nu sunt implicate în consultări.

Iar juristul Viorel Pârvan propune ca, în caz de nerespectare a transparenţei decizionale, să fie instituite mecanisme de responsabilizare individuală şi instituţională.

Prezent la eveniment, reprezentantul Consiliului Europei, Ion Beschieru, a recomandat promovarea democraţiei participative pentru ca cetăţenii să fie implicaţi în acest proces. „Consiliul Europei este instituţia internaţională care promovează şi implementează cele mai multe proiecte destinate APL pornind de la sumedenia de convenţii care prevăd dreptul cetăţenilor de a se implica în actul de guvernare locală. Noi trebuie să creştem abilităţile APL pe de o parte, şi să educăm cetăţenii pe de altă parte”, a spus Ion Beschieru.

Agenda Naţională de Business reprezintă o platformă comună a peste 30 dintre cele mai reprezentative asociaţii de business şi camere de comerţ şi industrie (CCI) din Moldova, lansată de IDIS „Viitorul” în 2008.