Unionismul în presa rusă: studenţii sunt aduşi cu forţa la marşuri, politicienii cu două cetăţenii fac lobby pentru Bucureşti

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Curentul unionist din Republica Moldova a ajuns în atenţia presei ruse după ce la Chişinău au fost organizate mai multe evenimente tricolore, iar recent a fost înregistrat şi un partid care optează pentru unirea Republicii Moldova cu România. Agenţia rusă de ştiri Lenta.ru publică o analiză în care încearcă să se lămurească cu acest curent şi să identifice scopurile pe care le urmăresc unioniştii din Republica Moldova şi România.

Lenta.ru crede că studenţii români sunt aduşi cu forţa la marşurile unioniste de la Chişinău, că politicienii din Republica Moldova care deţin cetăţenia României fac lobby pentru business-ul şi cercurile politice din ţara vecină. Portalul rus mai scrie că în cadrul recensământului din 2014, cetăţenii moldoveni au fost constrânşi să se declare români.

Jurnaliştii ruşi amintesc şi despre ultima acţiune a unioniştilor - organizarea unui flash-mob în faţa Băncii Naţionale a Moldovei în cadrul căruia au cerut crearea unei Bănci Naţionale unice, dar şi despre decizia Guvernului de la Chişinău, prin care Ministerului Apărării al Republicii Moldova i-a fost alocată suma de 100.000 de lei pentru participarea plutonului de onoare la parada militară de la Bucureşti cu ocazia Zilei Naţionale a României.

-----

Marşul dreptei

Începând cu anul 2009, când la putere au venit partidele care pledează pentru integrarea europeană, în societatea moldovenească au devenit foarte populare lozincile de la începutul anilor 1990 privind „reunificarea cu mama România”. S-au aprins discuţiile cu privire la limba de stat (se propune ca limba moldovenească să fie numită limba română), iar în şcoli a apărut o disciplină nouă - Istoria Românilor.

S-au îndesit marşurile unioniste la care participă de la câteva sute la câteva mii de persoane, o parte dintre aceştia sunt aduşi din oraşul Iaşi. La Iaşi se află cea mai mare Universitate din România. Studenţii, printre care sunt şi cetăţeni moldoveni, participă la marşurile unioniştilor, uneori împotriva voinţei lor. Potrivit studenţilor de la Facultatea de Tehnologii ale Informaţiei, studenţii sunt ameninţaţi că li se va lua căminul. Mulţi studenţi provin din Chişinău şi se folosesc de oportunitatea de a reveni acasă pe gratis, scrie Lenta.ru.

Soft power

Autorităţile române fac tot ce le stă în puteri pentru ca problema reunificării să fie inclusă pe agenda Chişinăului oficial: măresc în fiecare an cotele pentru elevii şi studenţii moldoveni în instituţiile de învăţământ româneşti. Numai pentru anul de învăţământ 2015-2016, Bucureştiul a alocat 1500 de locuri pentru liceeni, 2800 de locuri pentru studenţi şi 550 de locuri pentru masteranzi, 125 pentru doctoranzi şi 25 pentru absolvenţii colegiilor medicale din Republica Moldova.

Iniţiativa României este susţinută de către părinţii studenţilor, deoarece programele educţaionale româneşti oferă mai multe oportunităţi. Statul vecin are un nivel de învăţământ bun, România fiind membru al UE, unde mai uşor poţi găsi un loc de muncă cu diplomă românească.

Creşterea atitudinilor pro-unire se datorează faptului că mulţi dintre cetăţenii Republicii Moldova au paşapoarte româneşti. Potrivit datelor oficiale ale Bucureştiului, peste 445.000 de cetăţeni moldoveni au obţinut paşapoarte româneşti începând cu anul 1991. De cele mai dese ori, moldovenii îşi iau cetăţenia română urmărind scopuri pragmatice. Înainte ca Republica Moldova să obţină regim liberalizat de vize cu UE, paşaportul român a fost cheiţa de aur care deschidea oportunităţile de angajare în statele UE.

Forţa epică

Important este şi faptul că printre posesorii de paşapoarte româneşti se găsesc mulţi politicieni şi funcţionari de rang înalt din Republica Moldova. Cinci din şase membri ai Curţii Constituţionale, în frunte cu preşedintele Alexandru Tănase, sunt cetăţeni ai României. Aceşti „cetăţeni dubli” de multe ori fac lobby pentru interesele business-ul şi cercurile politice din România.

Astfel, contractul privind reconstrucţia trenurilor a fost oferit întreprinderilor româneşti. Pentru reparaţia unei garnituri Republica Moldova a plătit 2.2 milioane de euro. În România au fost trimise cinci garnituri pentru reconstrucţie. Modernizarea trenurilor se desfăşura pe timpul când ministerul Transporturilor era condus de liberalul Anatol Şalaru, posesorul a două cetăţenii. Acesta s-a făcut cunoscut în Rusia după ce a devenit ministru al Apărării şi a demontat tancul T-34, un monument de război ce se află pe teritoriul brigăzii de infanterie motorizată, şi a dat ordin privind crearea unui muzeu de ocupaţie sovietică.

Abordarea „etnocrată”

Ideea unificării celor două state se regăseşte în programul Partidului Liberal. Liderul acestui partid, Mihai Ghimpu, subliniază de multe ori că doar „România Mare” este soluţia la toate problemele. Poziţia acestuia este susţinută de colegii din alte partide, de exemplu spicherul Parlamentului, democratul Andrian Candu, a propus recent organizarea unui referendum cu subiectul unirii.

Fostul reprezentant al Republicii Moldova la Consiliul Europei a declarat într-un interviu pentru Lenta.ru că intensificarea activităţii unioniştilor este cauza crizei socio-economice, din care republica nu poate ieşi de mult timp. „Când puterea nu poate găsi soluţii, pe scenă apar unioniştii cu abordarea lor etnocratică. Ei declară că unirea, realizarea ideii naţionale, este singura cale de ieşire din impas. Însă acest drum nu duce nicăieri”, a declarat Tulbure.

Însă unioniştii de pe ambele maluri ale Prutului, dar şi fostul preşedinte Traian Băsescu consideră că unirea Bucureştiului şi Chişinăului trebuie să devină un nou proiect naţional al României – după aderarea la NATO şi integrarea în UE. Unioniştii îşi argumentează poziţia prin cifre. Pe site-ul ambasadei române la Chişinău este publicată informaţia privind componenţa naţională a Moldovei. Atfel, potrivit recensământului din 2004, 2,6 milioane din moldoveni, 78% din populaţie este naţionalitate română.

Însă, menţionează jurnaliştii ruşi, la recensământul din 2004, doar 2% din populuaţie s-a declarat în 2004 drept etnici români. Ceilalţi s-au declarat moldoveni, iar limba vorbită este moldovenească. Datele privind recensământul din 2014 încă nu au fost făcute publice, însă, potrivit Lenta.ru, organizaţiile neguvernamentale ar fi declarat că oamenii au fost practic obligaţi să completeze rubrica naţionalitate cu creionul sau să se declare români de naţionalitate. La acest subiect, sursa citată nu prezintă alte informaţii.

În încheiere, Lenta.ru nu uită să se refere şi la publicaţiile de limbă română de la Chişinău. „România finanţează unele ziare din Republica Moldova. Printre acestea se numără ziarul Timpul şi Literatura şi Arta, care sunt acuzate că duc o propagandă românească. În anul 2015, Bucureştiul a alocat bani pentru finanţarea a 22 de instituţii şi proiecte media din Republica Moldova”.

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite