EXCLUSIV Petrişor Peiu: Singurul proiect care oferă mâine o perspectivă Moldovei este reunificarea cu România

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Petrişor Peiu a oferit, în exclusivitate, un interviu pentru Adevărul Moldova FOTO. Alexandru Tarlev
Petrişor Peiu a oferit, în exclusivitate, un interviu pentru Adevărul Moldova FOTO. Alexandru Tarlev

Cine se face vinovat de furtul miliardului din bănci, cum poate fi salvată economia Republicii Moldova şi de ce apropierea de UE nu va duce la reintegrarea Republicii Moldova sunt doar câteva din aspectele discutate cu directorul Departamentului de Analize Economice din cadrul Fundaţiei Universitare a Mării Negre, expertul economic Petrişor Peiu, într-un interviu în exclusivitate pentru Adevărul Moldova.

Instrument alternativ de finanţare

Ce reprezintă Fondul Moldova şi cum ne poate ajuta?

Noi am constat că prin instrumentele clasice este foarte dificil să finanţezi Republica Moldova. Băncile nu pot să ofere bani Republicii Moldova pentru că nu are rating, iar România nu poate să ofere nici împrumuturi, nici finanţare pentru investiţii, pentru că nu are acord cu Fondul Monetar Internaţional. Situaţia nu se va schimba în viitorul apropiat şi este previzibil că anul acesta şi anul viitor va fi foarte greu să fie acoperit deficitul de finanţare. Prin urmare, noi propunem un instrument alternativ - un fond de investiţii - în care să fie implicat şi statul român şi care să investească masiv în teritoriul dintre Prut şi Nistru. Este vorba despre proiecte economice, cum ar fi preluarea companiilor de utilităţi, investiţii greenfield şi în cumpărarea de obligaţiuni, în special de la municipalitatea Chişinău, dacă va fi adoptată o lege a finanţelor publice locale, care să-i permită să aibă propriul rating. Este vorba despre mobilizarea unei sume mari de bani într-un timp foarte scurt. Dacă începem mâine acest lucru, într-un an de zile am putea ajunge la un miliard de euro.

Chişinăul s-a jucat cu focul

În opinia dvs., ce se întâmplă în sectorul bancar din Republica Moldova? Aş vrea să vă referiţi aici şi la fraudele de miliarde din băncile falimentare.

Republica Moldova s-a jucat cu focul mult timp. Problema lipsei de acţionariat persistă şi nu este foarte clar, deoarece instituţiile publice nu comunică. Noi nu ştim cine sunt acţionarii. Revenind la fondul problemei. Ce s-a întâmplat? Banca Naţională a dat cam 14 miliarde de lei către cele trei bănci cu garanţia Ministerului Finanţelor. Banii s-au dus pe 24 noiembrie la bănci, iar pe 25 şi 26 noiembrie au plecat. Indiferent de ce scenarii ar fi fost: că este vorba de un scenariu geopolitic pus la cale la Moscova, că este pur şi simplu opera unor escroci, trebuie să lămurim câteva chestiuni tehnice.

Instituţiile de stat se fac vinovate de furtul miliardului

În primul rând, Guvernul care a garantat acei bani şi pe care trebuie să îi întoarcă Băncii Naţionale, aceasta fiind şi una din condiţiile FMI, avea datoria să urmărească ce se întâmplă cu aceste resurse financiare. BNM, pe lângă faptul că trebuia să instituie administrarea specială unor bănci care pompau un miliard de dolari, a văzut tot timpul ce tranzacţii s-au făcut. Aceste tranzacţii, la astfel de sume, dintr-un stat ca Republica Moldova, nu pleacă instantaneu în zece secunde. Nu circulă la viteza cu care circulă informaţia pe Internet. Circulă în pachete. Banii circulă în pachete, având ca bănci intermediare băncile occidentale. Cei care sunt la direcţia supraveghere la BNM au avut permanent pe ecran situaţia acestor transferuri. Au văzut nişte vârfuri mari la transferuri bancare şi puteau să le oprească oricând, ceea ce nu au făcut. Chiar dacă Putin ar fi gândit personal la Moscova un complot împotriva Republicii Moldova, Guvernul şi BNM nu şi-au făcut datoria. Au văzut ce se întâmplă, au ştiut şi aveau datoria să ia măsuri preventive.

Pensii, salarii mari şi acces la banii UE

Care ar fi impactul socio-economic în cazul reunificării Republicii Moldova cu România?

Dacă Republica Moldova se reunifică cu România, trebuie să existe nişte decizii politice. Noi am pornit de la ideea că dacă se va face această reunificare, va fi după modelul german. Adică, dacă mâine se reunesc cele două state, pensiile se ridică la nivelul celor din România. Salariile ajung la nivelul celor din România. În acelaşi timp, cheltuielile pentru utilităţi, de asemenea, vor fi ca în România.

Trebuie atunci să compensezi cheltuielile celor care nu îşi permit. În acelaşi timp, toate programele structurale la care are acces România în cadrul Uniunii Europene, vor fi aplicate şi pentru acest teritoriu. Ele vor fi replicate în raport de 6 la 1, pentru că teritoriul României este de şase ori mai mare decât cel al Republicii Moldova geografic şi demografic. Altă presupunere de la care am pornit a fost că toate firmele din România, chiar dacă sunt multinaţionale, vor trebui să se replice şi aici. Adică, dacă este Carrefour în România, va fi şi aici. La fel cu instituţiile de stat. Toate acestea reprezintă beneficii şi nişte costuri. Urmărind modelul german în care reunificarea s-a făcut dintr-o bucată şi nu treptat, noi am estimat că România ar cheltui cam un PIB, 200 de miliarde de dolari, în următorii 20 de ani. Sigur că aceşti bani se vor cheltui în mare parte din fonduri europene, din investiţii private.

Investiţii insuficiente

Cum vedeţi investiţiile României în Republica Moldova? Sunt suficiente, au impact?

Nu sunt suficiente şi nu au efect. Când România şi companiile din România nu aveau bani era de înţeles, dar acum când sunt mulţi bani care stau în bănci la dobânzi aproape de zero, nu vin să investească. În primul rând, pentru că nu cunosc piaţa şi nimeni nu o face cunoscută şi în al doilea rând le este teamă. Al treilea aspect, care este cel mai esenţial, ţine de faptul că investiţiile trebuie demarate cu implicarea companiilor mari în domenii mari, în utilităţi. Eu aş face ca prima investiţie a statului român să fie în gazoducutul Iaşi-Ungheni. Nu mai dăm nici un împrumut, nu-i mai dăm nici un ajutor. Venim şi îl facem noi. Îl punem în funcţiune, răsucim cheia şi dăm drumul la gaz. Acesta este cel mai bun mesaj unionist, este şi un avantaj pentru populaţie: se crează locuri de muncă şi se aduce o altă sursă de gaz. Astea sunt chestiuni care trebuie făcute, pentru că, altfel, dacă aşteptăm să vină investitori pe bani mărunţi pentru a face un magazin sau o benzinărie, probabil vor veni, dar într-un ritm foarte mic.

Tiraspolul mulge de la două vaci

Am văzut că UE a decis extinderea aplicării Acordului de Liber Schimb şi pentru Transnistria, iar recent mai mulţi agenţi economici i-au spus lui Evgheni Şevciuk că le este mai avantajos să vândă pe piaţa europeană decât pe cea a Uniunii Vamale. Credeţi că această apropiere de UE va duce la reîntregirea acestui teritoriu?

Nu, pentru că, realist vorbind, acolo sunt trupe de ocupaţie. Un guvern străin are trupe acolo. Acel guvern este o mare putere militară, cel puţin în regiune. Nu-şi va retrage aceste trupe. Este un angajament pe termen lung al Federaţiei Ruse acolo, însă cei de la Tiraspol caută cumva să aibă avantajul protecţiei trupelor ruse, dar, în acelaşi timp, avantajul relaţiilor, chiar dacă subterane, cu Chişinăul. Pentru că foarte multă lume din mediul european şi chiar şi din România nu ştie. Ei cred că este un gard înalt de vreo 50 de metri şi cele două maluri ale Nistrului sunt total separate. Sunt oameni care au familii, rude, afaceri aici. Ei încearcă să beneficieze şi de acest avantaj. Adică „mulg de la două vaci”, până la urmă.

Deficit şi dezechilibru economic

Care sunt punctele fragile ale economiei Republicii Moldova şi care credeţi că sunt soluţiile pentru a le elimina?

Primul punct fragil este structura economiei Republicii Moldova, adică ponderea industriei este prea mică, iar a agriculturii - prea mare. Deficitul comercial este de 40% din PIB. Cu aşa ceva nu poate să trăiască nici un stat. În al treilea rând, dependenţa de remiterile băneşti din afară, care au ajuns şi la 25% din PIB. E imposibil să proiectezi un stat care să se bazeze pe asistenţă financiară internaţională şi pe remiterile persoanelor aflate la muncă în străinătate, în care o treime din populaţie trimite bani acasă.

Singura perspectivă: reunificarea

Este o situaţie anormală. Un astfel de stat nu poate să reziste. Realist vorbind, ca această situaţie să se schimbe repede şi cu dureri puţine şi mici, ar fi acest proiect al reunificării Republicii Moldova cu România. Pe lângă aspectele economice, acest proiect presupune şi altele, cum ar fi politice, identitare la care nu sunt un mare expert. Dar, din punct de vedere economic, singurul aspect care oferă mâine o perspectivă Republicii Moldova de a ieşi din această spirală vicioasă, este reunificarea cu România. Altminteri, nici Federaţia Rusă nu are destulă energie şi entuziasm să bage bani aici, iar Uniunea Europeană nici atât.

Cum vedeţi dumneavoastră comentariile experţilor de aici privind diverse fenomene sau evenimente economice? Cât de plauzibile vi se par argumentele, cât de viabile sunt ipotezele lor?

Din păcate, şi este de la sine înţeles, ei trăiesc în această capcană: trebuie să aplice instrumente occidentale unei situaţii care nu este în logica occidentală. Se fac prognoze, se fac modele economice, dar ele nu sunt aplicabile. Instrumentele de lucru pe care le utilizăm în ţările UE, ţările NATO, nu se prea aplică acestei situaţii.

Vă mulţumim pentru interviu. 

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite