Exportatorii de fructe din Republica Moldova, dependenţi de Rusia

Producătorii agricoli moldoveni n-au tras învăţăminte de pe urma embargoului la importul de vinuri impus de Rusia în 2006. Aproape toate fructele exportate de Moldova ajung pe piaţa rusească.

Niciun sezon nu trece fără probleme în sectorul agrar. Dacă anul trecut producătorii agricoli s-au confruntat cu seceta, controalele excesive din partea Fiscului şi barierele impuse de Vamă, în acest an au de înfruntat şi concurenţa acerbă pe piaţa rusească.

Ministrul se teme de repetarea anului 2006 

„În 2001, fiind viceministru, am atenţionat conducerea ţării şi oamenii de afaceri că nu e normal ca aproape tot exportul de vinuri să fie orientat pe piaţa rusească. N-am fost ascultat. A trebuit să vină embargoul din 2006 ca oamenii să înţeleagă că nu e bine să depindem de o singură piaţă. Dar se vede că n-am tras concluzii: în 2012, circa 90% din exportul de fructe a luat calea Rusiei. Mă tem să nu se repete situaţia din 2006“, a declarat Vasile Bumacov, ministrul Agriculturii, la o întrunire cu exportatorii de produse agroalimentare.

Ministrul le-a sugerat producătorilor să caute şi alte pieţe de desfacere, dar să se adapteze şi la noile condiţii din Rusia. Şi asta deoarece, după aderarea acestei ţări la Organizaţia Mondială a Comerţului (OMS), exportatorii din Moldova nu mai beneficiază de facilităţi şi se confruntă cu o concurenţă dură din partea celor din Polonia, Italia, Spania sau China.

Bariere artificiale

Expertul PNUD Dan Vulpe, coautor al unui studiu privind problemele exportatorilor de fructe şi legume, a remarcat existenţa mai multor bariere administrative la export, care ar putea fi înlăturate uşor. Acestea ţin de eliberarea certificatelor de origine, taxele vamale neoficiale (care ajung la 10% din valoarea mărfii exportate), listele de exportatori etc.

Dar sunt probleme mai dificile, „fundamentale“, cum le-a numit expertul, ce nu pot fi rezolvare fără eforturi financiare considerabile. Potrivit lui Dan Vulpe, exportatorii noştri ar trebui să ţină cont şi de faptul că tot mai mulţi ruşi optează pentru supermarketuri în defavoarea pieţelor. „În Rusia, deja 50% din totalul fructelor sunt comercializate în magazine. Nu e şi cazul fructelor moldoveneşti, care, în proporţie de 90% se vând în pieţe, unde şi preţurile, dar şi profiturile sunt mai mici“, a explicat specialistul.

Potrivit lui, pentru a accede în reţelele de magazine, exportatorii trebuie să asigure livrarea unor cantităţi mari de produse agricole, de o calitate uniformă, la preţuri competitive şi respectând termenele. „Aceasta nu e posibil fără cooperare din partea agenţilor economici, fără existenţa unei reţele de depozite frigorifice şi baze angro, fără livezi cu soiuri noi şi, respectiv, fără investiţii majore“, a precizat Dan Vulpe.

Vor ajutor, nu teorie 

Producătorii nu s-au arătat impresionaţi de studiul PNUD şi nici şi de explicaţiile oficialilor. „Noi ştim ce probleme avem şi ce ar trebui să facem. N-avem nevoie de teorie. Ministerul ar trebui să vină cu susţinere concretă. Bunăoară, să elaboreze şi să ne distribuie broşuri cu informaţii despre ce ne aşteaptă după semnarea Acordului de Liber Schimb cu UE“, a remarcat Victor Eremia, director al unei companii agricole din Hânceşti.

Alexandru Sliusari, preşedintele Asociaţiei Uniagroprotect, a menţionat că producătorii au nevoie de soluţii imediate: să fie majorate subvenţiile; să fie achitate urgent compensaţiile pentru înfiinţarea semănaturilor de porumb şi grâu; să fie plafonate compensaţiile la 400.000 de lei per beneficiar; să înceapă construcţia Centrului Agroalimentar Chişinau etc. Aceste decizii însă trebuie luate la nivel politic, a specificat Sliusari.

90% din exportul de fructe şi legume din Republica Moldova este orientat spre piaţa rusească

Probleme simple

Eliberarea certificatelor de origine
Taxele neoficiale la vamă (ajung la 10% din valoare)
Lipsa de operativitate la efectuarea controalelor
Listele de exportatori pentru Rusia

Probleme fundamentale

Incapacitatea de a asigura livrări în cantităţi mari
Probleme la asigurarea calităţii uniforme a producţiei
Lipsa de ritmicitate în livrări
Un preţ competitiv