FOTO Gajuri de milioane scoase la mezat de Banca de Economii

Banca de Economii a Moldovei (BEM) a anunţat pentru 3 septembrie o nouă licitaţie cu reducere pentru a vinde circa 180 de obiective, în valoare de aproximativ 400 de milioane de lei. Instituţia încearcă astfel să-şi recupereze banii oferiţi sub formă de credit.

Nu este prima şi, probabil, nu va fi ultima licitaţie cu reducere pe care o organizează Banca de Economii, dat fiind rezultatele modeste ale tentativelor anterioare şi numărul mare de loturi expuse.

Lista surprinde prin diversitate. Putem găsi, bunăoară, un cuptor de uscat fructe, în valoare de 590 de lei; un cărucior manual la preţ de 2.000 de lei; un motor de la combina sovietică Niva, vechi de 22 de ani, pentru care se cer 25.000 de lei; o fabrică de vin; zeci de terenuri agricole, la preţuri variind între 2.000 şi 200.000 de lei; un hotel; mai multe case nefinalizate etc.

BLOCURILE LUI TOMAILÎ

După valoare, se evidenţiază o serie imobile, a căror construcţie a fost iniţiată de firmele cunoscutului afacerist Ivan Tomailî. Cel mai scump obiectiv scos la vânzare este un bloc de 15 etaje din strada Grădina Botanică, construită în proporţie de 49%, şi terenul aferent cu o suprafaţă de 27 de ari, pentru care se cer 72,46 milioane de lei. Faţă de începutul anului, preţul a scăzut cu circa 20 de milioane de lei, iar faţă de luna iulie - cu două milioane.

Pentru un alt bloc, de pe strada Ion Dumeniuc din sectorul Ciocana, gajat de firma aceluiaşi afacerist, banca vrea 59,28 milioane de lei, cu 7 milioane mai puţin decât în ianuarie şi cu 2,3 milioane faţă de de iulie.

Blocul de pe strada Grădina Botanică a fost gajat de firmele afaceristului Ivan Tomalî FOTO: Dumitru Goncear

A GARANTAT UN CREDIT, ACUM PLĂTEŞTE

Dacă cercetezi bine lista, poţi găsi şi afaceri la cheie. E cazul hotelului Laguna, din Molovata Nouă, raionul Dubăsari, amplasat într-o zonă pitorească de pe malul Nistrului, care se vinde cu tot cu trei terenuri aferente şi pentru care eventualul cumpărator ar urma să scoată din buzunar 19,06 milioane de lei.

Ruslan Polişciuc, proprietarul hotelului, spune că a ajuns în această situaţie deoarece a garantat cu averea sa un credit contractat de altcineva.

„Mi-am făcut-o cu mâna mea. Acum trebuie să plătesc pentru că am acceptat să fie debitor gajist“, a declarat Ruslan Polişciuc.

Proprietarul spune că a negociat cu instituţia financiară şi fost lăsat să-şi administreze afacerea sa ca să nu fie distrusă până se vinde. „Încerc să ajung la o înţelegere cu banca pentru a găsi o posibilitate de a păstra businessul“, explică Polişciuc. De altfel, BEM vinde la un preţ de 14,5 milioane de lei şi un alt obiectiv al acestuia, amplasat pe strada Cameniţa din Chişinău.

O altă afacere, scoasă la mezat contra sumei de 11,66 milioane de lei, este un restaurant de pe strada Miron Costin din Capitală, care în prezent nu funcţionează.

Unele obiective surprind prin starea dezastruoasă în care se află. E cazul unei cazangerii din Ivancea, raionul Orhei, din care au rămas doar pereţii şi pentru care BEM cere 188.000 de lei, cu 114.000 de lei mai puţin decât la licitaţia anterioară.

Din Cazangeria de la Ivancea au rămas doar pereţii FOTO: bem.md

CELE 22 DE AUTOBUZE

Cea mai mare scădere de preţ, de aproape 6 ori, se atestă la cele 22 de autocare de producţie cehă SOR C10.5, cumpărate încă în anul 2005 de întreprinderea de stat Servicii Transport Auto, care mai are de achitat băncii datorii de peste 100 de milioane de lei. Dacă la începutul anului un astfel de autocar se vindea cu 3,65 milioane de lei, acum costă puţin peste 600.000 de lei.

Ţinând cont de faptul că licitaţia este „cu reducere“, preţul de vânzare ar putea fi chiar mai mic. Ion Garştea, de la Direcţia administrarea gajului din cadrul Băncii de Economii, a precizat însă că nu poate oferi detalii privind modul de desfăşurare a licitaţiei şi reducerile maxime ce ar putea fi oferite.

Economistul Roman Chircă susţine că nu ar trebui să ne surprindă faptul că o bancă vinde active precum lanţuri de aur, cazane, aparate de casă etc. „De regulă, băncile preferă să nu se ajungă la astfel de situaţii şi fac tot posibilul pentru ca cei care s-au împrumutat să restituie banii. Dar dacă datornicul nu are cum rambursa creditul, banca nu are încotro. E averea ce a fost depusă drept gaj şi creditorul are tot dreptul să o vândă pentru a-şi scoate banii“, afirmă expertul.

Cazul Băncii de Economii demonstrează elocvent cât de prost este administrată averea statului, mai ales când există şi implicaţii politice, Roman Chircă, economist

Potrivit lui Roman Chircă, faptul că unele active imobiliare sunt scoase la vânzare în repetate rânduri este determinat de stagnarea de pe piaţa imobiliară. „O altă explicaţie este că valoarea iniţială a gajului este, de multe ori, supraevaluată“, a adăugat economistul. În opinia lui, cazul Băncii de Economii demonstrează elocvent cât de prost este administrată averea statului.

Vânzarea gajului, o soluţie extremă

Din cauza stagnării de pe piaţa imobiliară, multe bănci încearcă să ajungă la înţelegere cu datornici, făcându-le concesii: prelungirea perioadei de rambursare, micşorarea ratelor, acordarea perioadei de graţie. Şi asta pentru că multe active sunt greu de vândut, mai ales dacă se află în afara Capitalei sau în zone neatractive.