IDIS Viitorul: „Există riscul ca exportul de vinuri din acest an, să fie cel mai mic din ultimii 20 de ani”

Există riscul ca exportul de vinuri moldoveneşti din acest an, să fie cel mai mic din ultimii 20 de ani. Asta deoarece în anul 2020, sectorul viti-vinicol din Republica Moldova intră în a treia criză care se înregistrează în ultimii 15 ani. Conform estimărilor, acestea pot scădea sub 100 de milioane de dolari.

Datele sunt prezentate de către experţii IDIS Viitorul, într-o notă informativă adresată deputaţilor din Parlamentul Republicii Moldova, privind măsurile de sprijin care se impun pentru a ajuta vinificatorii moldoveni.

În nota informativă se spune că sectorul viti-vinicol este ramura cea mai dependentă de export. Peste 85% din producţia viti-vinicolă este destinată spre export. Pandemia provocată de noul tip de coronavirus (COVID-19) şi carantina impusă de majoritatea partenerilor comerciali ai Moldovei, pun în pericol această ramură. Astfel, cel mai probabil, în 2020, exporturile care ţin de această ramură, se vor prăbuşi iarăşi, până la nivelul anului 1998, sub 100 de milioane de dolari.

Potrivit experţilor IDIS, criza exporturilor va afecta nu doar vinificatorii, dar şi agricultorii, fabricile de sticlă, transportatorii şi alte ramuri conexe. Industria vinicolă din Republica Moldova este unica ramură unde întreg ciclul de producţie este autohton. Toate verigele lanţului valoric, de la producerea butaşilor, până la turnarea vinului în sticlă, ţin de întreprinderile moldoveneşti din ţară.

Experţii mai menţionează că primele două crize au afectat Moldova în ceea ce priveşte desfacerea produselor pe piaţa din Est. În schimb, companiile au avut posibilitatea să exploareze noi pieţe, inclusiv pe cea a UE. Însă, criza actuală va lovi absolut în toate pieţele externe. Din aceste considerente, este necesar să fie identificate posibilităţi de vânzări pe piaţa internă.

În condiţiile create, susţin experţii IDIS, Guvernul Moldovei este obligat să întreprindă acţiuni de susţinere a sectorului viti-vinicol. Recomandările IDIS Viitorul pentru acest sector includ propuneri de măsuri fiscale, care pot fi implementate. Este vorba de amânări de plată a impozitelor şi amânări de plată a accizelor pentru vinul distilat. Alte recomandări ţin şi de unele măsuri financiare, care pot fi întreprinse. Este vorba de reglementări ale BNM, care ar permite amânări de plată a creditelor bancare; subvenţii din partea statului la plata

dobânzilor bancare şi garantarea de către stat a creditelor bancare pentru micii producători.

Experţii IDIS Viitorul susţin că pot fi luate şi unele măsuri administrative. Este vorba de obligarea, prin lege, a companiilor petroliere să includă în produsele petroliere o cantitate minimă reglementată de BioEtanol. De asemenea, anual ANRE, împreună cu companiile petroliere şi vinificatorii, ar trebui să stabilească preţul de achiziţie a BioEtanoului şi cantitatea achiziţionată trimestrial.

Experţii IDIS afirmă că ultima măsură trebuie urgent realizată. Companiile vinicole au surplus de stocuri încă din perioada crizei din 2014-2016. Întreprinderile viti-vinicole nu au lichidităţi, deoarece nu au reuşit să vândă producţia vinicolă. Unica soluţie de primire a lichidităţilor este transformarea unei cantităţi de vin în BioEtanol şi comercializarea lui în Republica Moldova. Însă, acest lucru poate fi realizat doar prin obligarea legală a companiilor petroliere să comercializeze BioEtanol prin amestecul lui cu alte produse petroliere.

Potrivit experţilor, prin această normă legală, Republica Moldova îşi va onora angajamentele luate faţă de UE, privind creşterea cotei produselor regenerabile în consumul energetic al ţării. Bugetul de stat nu va avea nici o pierdere ca rezultat al implementării acestei măsuri. Costurile vor fi incluse în preţul produselor petroliere. Consumatorii, tot nu vor simţi această creştere de preţ, deoarece în perioadele crizelor economice preţurile la produsele petroliere scad, iar majorarea neesenţială a preţului datorită BioEtanolului nu se va face simţită.

Experţii IDIS amintesc faptul că ramura viti-vinicolă este una de bază pentru economia naţională, iar în ultimii 15 ani – trece prin a treia criză puternică. Prima şi cea mai puternică lovitură a fost din partea Federaţiei Ruse în 2006, când au fost interzise exporturile de vinuri moldoveneşti. Acestia au constituit în 2005 circa 280 de milioane de dolari. În 2007, din cauza crizei din 2006, au scăzut până la 110 milioane de dolari. Republica Moldova, până în prezent nu a reuşit să atingă volumul exporturilor de vinuri din anul 2005.

Experţii menţionează că încet, dar sigur, exporturile viti-vinicole au început să crească, mizând în mare parte pe piaţa UE. Astfel, în 2013 acestia au ajuns până la 150 de milioane de dolari. Însă, criza din 2014-2015 a lovit din nou sectorul, care doar îşi revenea de la lovitura din 2006. După această criză, exporturile de vinuri pentru prima dată, în ultimii 20 de ani, au coborât sub 100 de milioane de dolari. Ulterior, în 2019, a urmat o recuperare anevoioasă. Exporturile de vinuri lent au crescut, iarăşi, până la 140 de milioane de dolari.