Republica Moldova, departe de coridoarele de transport european

Comisia Europeană (CE) a aprobat noua politică privind infrastructura de transport a UE în perioada 2014-2020, care prevede o triplare a finanţării, până la 26 de miliarde euro. Ţara noastră nu figurează în niciunul dintre cele nouă coridoare principale europene.

„Transportul este vital pentru economia europeană. Fără conexiuni bune, Europa nu se va dezvolta şi nici nu va prospera. Această nouă politică în domeniul infrastructurii va institui o reţea puternică de transport european în cele 28 de state membre, pentru a promova creşterea şi competitivitatea. Ea va face legătura între est şi vest şi va înlocui mozaicul de transporturi actual cu o reţea care este cu adevărat europeană”, a declarat Siim Kallas, vicepreşedinte al Comisiei responsabil cu transporturile.

Ce instituie noua politică de infrastructură a UE

Pentru prima oară, noua politică instituie o reţea centrală de transport, care urmează să fie realizată până în 2030 şi care va avea nouă coridoare principale: 2 coridoare nord–sud, 3 coridoare est–vest şi 4 coridoare diagonale, rolul acestora fiind acela de înlăturare a blocajelor, de modernizare a infrastructurii şi de eficientizare a operaţiunilor transfrontaliere de transport pentru călători şi pentru companii în întreaga UE.

26 de miliarde de euro, în următorii şase ani

Potrivit sursei citate, disponibilitatea finanţării va depinde de încheierea cu succes a negocierilor privind cadrul financiar multianual 2014-2020. În comunicatul CE se precizează că fondurile de 26 de miliarde de euro alocate transporturilor în cadrul mecanismului “Conectarea Europei” vor servi în practică drept “capital iniţial” pentru stimularea investiţiilor suplimentare din partea statelor membre în vederea finalizării conexiunilor şi legăturilor transfrontaliere dificile, care altfel nu ar fi probabil construite, se arată într-un comunicat al CE. Costul implementării primei faze de finanţare a reţelei centrale pentru perioada 2014–2020 este estimat la 250 de miliarde euro. Reţeaua centrală urmează să fie finalizată până în 2030.

Scopul şi beneficiile noii reţea de transport

Scopul noii reţele de transport este ca treptat, până în 2050, cea mai mare parte a cetăţenilor şi a întreprinderilor din Europa să se afle la cel mult 30 de minute distanţă, ca timp de deplasare, de această reţea globală, iar călătorile să devină mai sigure, mai puţin aglomerat, mai fluente şi mai rapide.

Noua reţea centrală va conecta: 94 de porturi europene principale cu legături feroviare şi rutiere; 38 de aeroporturi principale cu legături feroviare cu oraşe mari; 15 000 de km de linii de cale ferată modernizate pentru circulaţia de mare viteză; 35 de proiecte transfrontaliere pentru reducerea blocajelor.

România, inclusă în două coridoare

În coridoarele de transport care acoperă regiunile Orient/Est-mediteraneean şi Rin-Dunăre este inclusă şi România. Orient/Est-mediteraneean urmează să conecteze infrastructura de transport maritim de la Marea Nordului, Marea Baltică, Marea Neagră şi Marea Mediterană, optimizând utilizarea porturilor ţărilor UE. Proiectul va îmbunătăţi legăturile de transport între nordul Germaniei, Cehia, regiunea Panonică şi Europa de Sud-Est. Coridorul continuă pe mare către Grecia şi Cipru. Cel de-a doilea coridor care tranzitează România, Rin-Dunăre, va lega regiunile Strasbourg şi Frankfurt, prin sudul Germaniei, de Viena, Bratislava, Budapesta şi Marea Neagră, cu o componentă importantă asigurând conexiunea între Munchen, Praga, Zilina, Kosice şi graniţa cu Ucraina.

România poate beneficia de fonduri şi pentru mai multe noduri cheie de transport incluse în reţeaua centrală europeană. Printre acestea se numără şi nodul de transport Iaşi-graniţa cu Republica Moldova.