De ce nu au început lucrările de construcţie a conductei Iaşi-Ungheni: Ţevile necesare abia au ajuns în portul Constanţa, iar terenul încă nu este liber

Lucrările pe şantier vor începe conform graficului

Lucrările la conducta Iaşi - Ungheni se desfăşoară conform graficului stabilit cu constructorii, care s-au angajat să finalizeze firul principal al gazoductului până la 20 decembrie 2013, potrivit unui comunicat al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), citat de Agerpres.

Pe 8 august a fost semnat contractul de finanţare între ANRM, în calitate de titular al proiectului, şi Autoritatea de Management a Programului Operaţional Comun România—Ucraina—Republica Moldova din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale. De atunci, s-au bifat cinci etape din acest proiect, se menţionează în comunicatul ANRM.

Nu a fost finalizată procedura de expropiere

"Astfel, pe 13 august 2013, a fost definitivat şi aprobat de preşedintele ANRM planul activităţilor de expropriere. Conform acestui plan întocmit în baza Legii 255 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică şi interes naţional, terenul va deveni liber de sarcini după emiterea Deciziei de expropriere. Aceasta se va emite până la data de 2 octombrie 2013.

În data de 21 august 2013 s-a semnat contractul de execuţie a lucrărilor pentru firul liniar al conductei de pe teritoriul României (32,193 km). Contractul a fost semnat de reprezentanţi ai ANRM şi ai asociaţiei de constructori Habau PPS—INSPET—IPM Partners, câştigătoarea licitaţiei", se arată în comunicatul Agenţiei.

Totodată, începând cu data de 26 august 2013, s-au demarat lucrările de organizare de şantier şi mobilizări atât pe locaţia existentă de la Rediu, cât şi la locaţiile Popricani—Vulturul şi Golăieşti, puncte solide stabilite prin autorizaţia de construcţie. În urma predării amplasamentului, în perioada 4—12 septembrie, asociaţia de constructori a demarat activităţile specifice de mobilizare şi organizare de şantier.

În data de 16 septembrie 2013, avut loc la Bucureşti o întâlnire de lucru între ANRM, Transgaz şi asociaţia de constructori în cadrul căreia s-au stabilit următoarele: stadiul de realizare a lucrărilor conform graficului din contract: organizările de şantier şi mobilizările de utilaje şi echipamente în zonă, contractele cu subantreprenorii şi furnizorii de echipamente declaraţi în ofertă; în funcţie de graficul de livrare a materialului tubular s-a stabilit cu asociaţia de constructori locaţiile şi data de începere a lucrărilor de construcţii montaj. Acestea au fost stabilite corelat cu zonele libere de acces până la data emiterii deciziei de expropriere (estimată la data de 02.10.2013, se mai arată în comunicat.

Ţevile de abia au ajuns în portul Constanţa

În perioada 23 septembrie—2 octombrie 2013, asociaţia va demara lucrările de construcţii—montaj pe terenuri libere de acces în lungime totală de 3,5 kilometri, mai precizează reprezentanţii ANRM.

În prezent, în portul Constanţa sunt 6.000 de metri de ţeavă izolată, care, după operaţiunile vamale, începând cu data de 23 septembrie 2013 urmează să fie transportate pe cale rutieră spre şantierele din zona Iaşi. Tot pe cale rutieră, în perioada 25—28 septembrie, vor sosi în şantier încă 6.500 metri ţeavă izolată', au adăugat ei în comunicat.

Vineri, preşedintele Traian Băsescu a efectuat o vizită la şantierul conductei, în timpul căreia şi-a exprimat neîncrederea că lucrările vor fi gata în luna decembrie, aşa cum a dat asigurări constructorul în timpul vizitei efectuate de premierul Victor Ponta.

Traian Băsescu i-a cerut şefului de şantier să îi telefoneze atunci când lucrările la gazoductul Iaşi-Ungheni vor începe în mod real.

"Aştept un telefon pentru a fi anunţat de începerea reală a lucrărilor. Cinstit, nu cred că se poate face mare lucru până în decembrie. Poate ar trebui să informăm Bruxelles-ul că nu putem să oferim gaze şi încălzire Republicii Moldova în această iarnă", a adăugat Traian Băsescu.

Pe 26 august, premierul Victor Ponta a participat la inaugurarea şantierului gazoductului Iaşi-Ungheni. Câteva zile mai târziu, pe şantierul de la Rediu lucrările au fost abandonate, iar conducta adusă la inaugurare a dispărut, în zonă rămânând doar câteva ţevi şi două buldoexcavatoare.

Şeful de şantier, Teofil Ciobanu, care este şi reprezentant al Transgaz, a declarat jurnaliştilor cu puţin timp înainte de sosirea preşedintelui Băsescu: "Ne facem treaba. Şantierul e de la Leţcani până la Ungheni. Demararea lucrărilor la şantier înseamnă predarea amplasamentelor, se încheie procedura de expropriere".

"În săptămâna aceea a fost semnat contractul cu UE privind finanţarea lucrărilor, apoi a fost semnat contractul cu firma constructoare, s-a rezolvat contestaţia. Practic, pe 26 august, s-a inaugurat procedura", a explicat jurnaliştilor Teofil Ciobanu. 

Lucrările vor începe imediat după ce ţevile vor fi aduse pe şantier

La o lună de zile de la semnarea contractului şi la trei săptămâni de la lansarea oficială a proiectului de construcţie a segmentului de 11 kilometri din gazoductul Iaşi-Ungheni de pe teritoriul Republicii Moldova, lucrările nu a fost încă începute. Valentin Lisnic, şeful Direcţiei infrastructura energetică din cadrul Ministerului Economiei, a declarat că în conformitate cu graficul aprobat la finele săptămânii trecute a fost transmisă pe teren axa şi amplsamentul traseului. „Companiile ce urmează să efectueze lucrările vor aduce pe 26 septembrie primul lot de 5,5 kilometri de ţevi, după care vor demara lucrările“, a precizat oficialul.

Iurie Leancă, şeful Executivului, a spus ieri că este sigur că firma care a câştigat licitaţia de construcţie (Habau Pipeline Systems, o subsidiară a grupului austriac Habau) va realiza la timp lucrările. „E o companie serioasă şi nu am niciun dubiu că îşi va respecta angajamentele“, a declarat premierul.

Gazoductul Iaşi-Ungheni are o lungime totală de 43,3 kilometri, din care 32,8 kilometri se află pe teritoriul României. Valoarea totală a proiectului este de 26,5 milioane de euro, din care 18,2 milioane de euro costă conducta de pe teritoriul României, 8,3 milioane de euro—cea pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv subtraversarea râului Prut—două milioane de euro.

Capacitatea maximă de transport a gazoductului va fi de 1,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an.