Social

articolul anterior articolul urmator

EDITORIAL Good bye, Ceauşescu!

0
20 Dec 2011 08:30:50
Autor: Igor Casu
Igor Cașu
Igor Cașu

Acum câteva luni, ministrul Educaţiei Mihail Şleahtiţchi a creat o comisie de istorici care să decidă asupra noii concepţii de istorie în învăţământul preuniversitar, precum şi asupra denumirii disciplinei. Miezul problemei fiind păstrarea celor două cursuri, Istoria românilor şi Istoria universală, ori a unui singur obiect, Istoria.

În 27 de state ale UE se predă o singură disciplină, Istoria, cu excepţia unor ţări ca România, unde în anumite clase se predă doar Istoria universală, iar la altele - doar Istoria românilor. Altfel e în Polonia sau Ungaria, unde, deşi obiectul se numeşte Istoria, copiii învaţă istorie naţională în proporţie de 60-70% şi numai 30-40% - universală.Am onoarea să fiu şi eu printre membrii comisiei şi informaţia pe care o redau aici este din prima sursă şi pot afirma că nimeni nu se împotriveşte Istoriei românilor. Nu e vorba despre asta, ci de confruntarea a două viziuni despre istoria românilor. De la formarea comisiei au avut loc mai multe şedinţe. S-a decis unanim ca la vară să fie reintrodus examenul de bacalaureat la disciplina Istorie, dar la chestiunea ce ţine de faptul dacă să fie un obiect sau două, opiniile au fost împărţite. În cele din urmă, s-a decis să fie consultate seminarele specializate la istorie de pe lângă secţiile raionale de Educaţie, adică profesorii din şcolile din teritoriu. Joia trecută, 15 decembrie, la ultima şedinţă a comisiei, în prezenţa ministrului, consiliera Corina Lungu a dat citire rezultatelor anchetei. Astfel, participanţii la 31 din cele 35 de seminare raionale s-au exprimat pentru un singur obiect, Istoria, şi numai la patru întruniri profesorii s-au pronunţat pentru păstrarea a două cursuri, Istoria românilor şi Istoria universală.

Din instituţiile de învăţământ superior, numai universităţile din Taraclia şi Comrat nu au dat curs solicitării ministerului. În instituţiile din Chişinău, părerile au fost împărţite, aşa cum a fost cazul la Facultatea de Istorie şi Filozofie a USM. La Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă", 15 voturi au fost pentru obiectul Istoria şi numai 5 pentru două discipline. Institutul de Istorie, Stat şi Drept al AŞM a votat unanim pentru păstrarea a două obiecte la istorie.

Azi, marţi, 20 decembrie, comisia urmează să ia o decizie, după examinarea unor doleanţe şi sugestii parvenite din teritoriu. Unii membri au cerut copiile integrale ale corespondenţei cu secţiile raioanele asupra acestui subiect şi ministerul a dat curs solicitării. Personal, la un moment dat, eram pentru găsirea unui compromis asupra subiectului, adică să fie predate două discipline la gimnaziu (clasele 4-9) şi o disciplină - Istoria - la nivelul liceal (clasele 10-12). Făcând cunoştinţă cu rezultatele anchetei care prezintă opinia profesorilor din raioane, mă întreb pe cât de justificat ar fi să neglijăm opţiunea învăţătorilor din şcoli, mai ales că scorul este net în favoarea unui obiect, 31 la 4. Mai cu seamă că un singur obiect nu înseamnă renunţarea la istoria naţională, a românilor, ci predarea ei în paralel cu cea europeană şi universală. Or, celebrul istoric francez Marc Bloch spunea că nu există o istorie a Franţei, ci o istorie a Europei.

Când vom înţelege şi noi că nu există o istorie a românilor în afara istoriei Europei? O disciplină numită Istoria ar oferi prilejul să mai renunţăm şi la anumite clişee şi interpretări triumfaliste din istoria românilor pe care le-am preluat din manualele editate în România în anii 1990, care nu mai sunt în circulaţie în drepta Prutului, sau de la istorici servili regimului ceauşist de dinainte de 1989. Deci, pe când vom putea spune şi noi, românii basarabeni: Good bye, Ceauşescu?


Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările