Politică

articolul anterior articolul urmator

Analist German: Klaus Johannis va îmbunătăţi dialogul cu Germania pe tema Reunirii

8
26 Nov 2014 11:15:04
Lulea Marius Dorin
dezbatere în Parlamentul României pe tema riscului alegerilor parlamentare din Republica Moldova
dezbatere în Parlamentul României pe tema riscului alegerilor parlamentare din Republica Moldova

Analistul German de origine română,Anneli Ute Gabanyi, a declarat în cadrul unei dezbateri din Parlamentul României că alegerea lui Klaus Johannis ca şi preşedinte este de bun augur deoarece poate consolida poziţia României în problematica Reunirii celor două state româneşti.

Marţi, 25 noiembrie 2014, a avut loc în Parlamentul României în colaborare cu Centrul român pentru studii şi strategii, Centrul pentru Cultură, istorie şi Educaţie ca membră a platformei Unioniste Acţiunea 2012 şi Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor din Parlamentul României, o dezbatere cu tema: Reunirea celor două state româneşti în contextul alegerilor prezidenţiale din România şi a celor parlamentare din Republica Moldova.

Prezent la dezbatere, expertul german Anneli Ute Gabanyi(Institutul German pentru Securitate)  a declarat că a existat o reticienţă a Germaniei pe problematica Reunirii în anii imediaţi următori după căderea URSS, dar că alegerea preşedintelui Klaus Johannis va duce cu siguranţă la îmbunătăţirea dialogului româno-german pe această problematică.

Reprezentanţii platformei Unioniste Acţiunea 2012 şi a organizaţiei Tinerii Moldovei, în calitate de factori activi ai societăţii civile, au declarat prin reprezentanţii prezenţi Lulea Marius Dorin, George Simion, Iulia Modiga şi Dinu Plângău, că în momentul de faţă clasa politică de la Chişinău nu arată şi prin fapte că este una pro-europeană. Ei au acuzat politicienii moldoveni de un dublu sau chiar triplu discurs, comunicarea către Bruxelles, Moscova sau pe plan intern diferind în funcţie de interese. Au fost aduse în discuţie cedarea a importante active strategice către companii ruseşti chiar în momente în care finanţările europene erau la cote foarte înalte. S-a exemplificat acest lucru prin cedarea aeroportului din Chişinău, cedarea Băncii de Economii. S-a amintit şi de încercările actuale de predare a căilor ferate ale Republicii Moldova, un obiectiv de siguranţă naţională. Dinu Plângău a susţinut că recensământul din Republica Moldova va oferi date ce vor uimi deoarece procentul celor care s-au declarat români a crescut în multe localităţi de la 2% la peste 50%.

Legat de livrarea de gaze din România către Republica Moldova a fost criticată atitudinea Chişinăului ce a refuzat oferta românească, deşi aceasta era mai avantajoasă financiar. Pe de altă parte decizie este tot una politică datorită faptului că acţionarul principal al reţelei de distribuţie de gaz este chiar  direcţia externă a Gazprom.

Petrişor Peiu, în calitate de specialist din cadrul Fundaţiei Universitare a Mării Negre, a prezentat o analiză economică a Reunirii şi arată foarte clar că aceasta va aduce numeroase beneficii financiare, fiind singura care poate asigura o creştere economică mai mare de 5%, absolut necesară pentru reducerea decalajelor faţă de Uniunea Europeană. Afirmaţiile au fost întărite de observaţia făcută de analistul Doru Braia, acesta considerând că în realitate decalajul economic este mai mic decât arată datele oficiale şi că economia la negru va avea un rol important.

Sociologul Dan Nicu a prezentat situaţia partidelor înainte de alegeri. El a susţinut că ultimele sondaje arată o diferenţă sensibilă de doar câteva procente între forţele pro-ruse şi cele pro-europene, considerând că prezenţa la vot este una foarte importantă. Legat de posibilele mişcări de stradă el a subliniat că în mod natural cele pro-ruse nu pot exista deoarece acest segment al populaţiei nu este unul foarte activ şi că experienţa ultimilor 25 de ani a arătat că doar forţele pro-româneşti pot mobila active importante. În aceste condiţii orice manifestare de stradă în vederea destabilizării nu se poate realiza decât cu ajutorul unor factori şi instigatori externi. A reamintit el aici şi de zecile de arestări de cetăţeni ruşi veniţi special în Republica Moldova pentru astfel de procese doar în ultimile luni.

Analistul militar Generalul Constantin Degeratu a subliniat că presiunea Rusiei va creşte iar ea va deveni şi mai agresivă în condiţiile în care forţele occidentale nu identifică momentul oportun pentru o reacţie corespunzătoare. El a dat exemplul Germaniei care în al doilea război mondial nu a fost oprită la timp lucru care a determinat conflictul major care a urmat. Generalul Constantin Degeratu a afirmat că Rusia nu se va opri decât dacă va fi oprită. El a subliniat şi slăbiciune est-Europeană a NATO şi dată de către Ungaria, existând posibilitatea ca articolul 5 să nu se aplice datorită lipsei unui consens.

Deputatul Mihai Aurelian a criticat puterea dar şi clasa politică de la Bucureşti că se limitează la declaraţii şi nu face un plan concret şi public în puncte ce trebuiesc atinse pentru ca dezideratul Reunirii să fie înfăptuit. A confirmat acesta că există consens în direcţia Reunirii dar ceea ce lipseşte este un plan politic prin care obiectivul să fie îndeplinit. A făcut şi o paralelă cu perioada 1859, considerând că nici atunci clasa politică nu părea a fi pregătită şi cu toate acestea s-a reuşit punerea fundaţiilor noului stat român modern. El a adăugat că rolul societăţii civile este mai adânc decât se vede şi asta pentru că politicienii vin şi pleacă.

Analistul George Scarlat a arătat că Germania nu are o poziţie anti-unionistă şi că unele gesturi reţinute ale acesteia au fost greşit interpretate. De asemenea a spus că nu trebuie confundate poziţiile unor oficiali germani cu cele ale statului German.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

8 Comentarii

Florin Georgescu
26.11.2014, 11:58:51

D-le Lulea vreau si eu un raspuns:clasa politica de la conducerea Moldovei nu vrea sau nu poate face Unirea? Cum spun politicienii decidenti?Lucrurile pot fi spus si direct si cu manta...Ce ati inteles de la ei ?E frica de rusi?E problema economica?E teama ca pierd Transnistria?E teama ca le va fi rau cu romanii alaturi?Nu le place in uniune?Le e teama la politicieni ca nu vrea poporul Unirea? Care-i adevarul?Romanii in procent de 80 % vor Unirea.Unirea face puterea din cite stiu eu.Si avem ex. Germaniei.Pina la unire era egala Frantei si a UK.dupa unire a devenit liderul UE !!

+1 (1 vot)
Lulea Marius Dorin
26.11.2014, 14:42:00

Clasa politică de la Chişinău nu vrea deoarece nu doreşte pierderea controlului pe sărăcia românilor moldoveni. Acolo este totuşi munca a milioane de români şi preferă să îi ţină sechestraţi. Problema este că statul român şi clasa politică nu doreşte să pună presiune pentru atingerea propriului interes.... ba mai mult, la nivelul structurilor de informaţii sunt grave probleme, iar la nivel politic la fel de grave... dar binenţeles, nu ca în RM.

+1 (1 vot)
Florin Georgescu
26.11.2014, 15:32:51

Asta cu nu vrea sa pune presiune pt. atingerea propriului interes nu am priceput-o.Care e interesul clasei politice romanesti ????

gogu58
26.11.2014, 12:05:45

De ce crede toata lumea ca noul presedinte se va pupa cu Merkel in Piata Universitatii, numai ca-l cheama Klaus si stie germana ? Hai sa fim realisti, pe nemti ii intereseaza ce iese (economic) pentru Germania din acesta unire. Daca nu au de castigat sau daca castigul va fi prea mic fata de pierderile aduse de stricarea relatiilor cu Rusia atunci nu vor fi pentru.

+1 (1 vot)
Lulea Marius Dorin
26.11.2014, 14:43:42

Nici statele puternice ale lumii nu au fost pentru reunirea germanilor, dar aceştia le-au arătat oamenii din stradă. Dincolo de acest aspect al impunerii unei poziţii, cum am mai făcut de-alungul timpului, nu putem nega că orice element comun a doi interlocutori favorizează comunicarea la nivel personal.

+1 (1 vot)

Vezi toate comentariile (8)

Modifică Setările