Politică

articolul anterior articolul urmator

Basarabia, 27 martie 2021: sondajele, Unirea şi criza economică (I)

65
27 Mar 2021 08:00:09
LARICS
Actul Unirii Basarabiei cu Ţara Mamă
Actul Unirii Basarabiei cu Ţara Mamă

Unirea Republicii Moldova cu România este o sintagmă pe cât de plină de însemnătate, pe atât plină de himere în spaţiul public românesc şi pe ambele maluri ale Prutului, fiindcă el exprimă un deziderat istoric care priveşte soarta politică a românilor de ieri şi de azi.

Analiză realizată de Cristina Melnic*

Românii trăiesc însă astăzi într-o perioadă şi o societate moderne, gândesc şi se raportează pragmatic la realitate, şi rareori ţin cont de dimensiunea simbolică a faptelor şi evenimentelor care au loc cotidian. Totuşi, atâta timp cât aproape opt din zece locuitori din stânga Prutului sunt etnici români, chiar dacă unii se numesc moldoveni, atâta timp cât trei sferturi din populaţia dintre Prut şi Nistru declară limba română ca limbă maternă, deşi unii o numesc moldovenească, opţiunea şi subiectul unirii dintre România şi Republica Moldova este oricând valabilă şi posibilă, măcar la modul prezumptiv, în spaţiul public.

Acest material vrea să releve, cu ocazia a 103 de ani de la Unirea Basarabiei cu Ţara Mamă, două aspecte esenţiale care ţin de evoluţiile de peste Prut. Primul este ceea ce am numit „paradoxul basarabean”, respectiv că, în timp de procentele în favoarea Unirii cu România cresc progresiv, prezenţa unioniştilor şi a politicienilor unionişti pe scena publică este redusă şi riscă să fie şi mai redusă după eventualele alegeri anticipate.

Al doilea aspect ţine de ceea ce s-a numit „unionismul pragmatic”, respectiv legătura dintre creşterea procentului de unionişti din stânga Prutului (ajuns acum la 34%) şi crizele social-economice sistematice de acolo.

Vom cerceta aceste aspecte urmând trei paşi.

În primul rând, vom expune dinamicele opiniei publice, care se exprimă pozitiv sau negativ, asupra unei eventuale uniri dintre România şi Republica Moldova şi dimensiunile proporţiilor de acceptare sau opoziţie ale cetăţenilor din ambele state în privinţa acestui posibil act politic.

În al doilea rând, vom identifica o derie de indici care au contribuit la fluctuaţiile probabile din datele grafice obţinute în urma colectării şi supunerii analizei rezultatelor din toate sondajele de opinie care au abordat subiectul unirii în cadrul studiilor lor sociale, atât ale caselor de sondare din România, cât şi din Republica Moldova.

În al treilea rând, această cercetare presupune şi corelarea datelor obţinute despre starea şi orientarea opiniei publice faţă de subiectul unirii cu alte date şi indicatori relevanţi, precum şi contextualizarea acestora, pentru a identifica acele elemente de predicţie, care să explice şi să anticipeze evoluţia, pozitivă sau negativă, din viitor a acestei tendinţe sociale pe care o exprimă populaţia din ambele state cu privire la eventuala unire dintre România şi Republica Moldova.

Evoluţia datelor din sondaje. Procentul unioniştilor creşte constant

În urma centralizării datelor din 35 de sondaje publice din Republica Moldova care abordează problematica unirii cu România sau care au inclus în cadrul lor cel puţin o întrebare despre acest subiect, am observat o tendinţă evolutivă în privinţa acordului cetăţenilor moldoveni pentru o eventuală uniune statală cu România. Acest trend ascendent a fost constatat în urma realizării unor medii anuale asupra datelor exprimate de sondajele de opinie de diverse case de sondare din Republica Moldova.

Astfel, după cum se poate observa în diagrama de mai sus, dacă în 2015, 21 la sută dintre cetăţenii ai Republicii Moldova ar fi votat pentru unirea cu România, dacă duminica viitoare ar fi avut loc un referendum, în 2020, media a crescut cu mai mult de 10 la sută, până la 33 la sută dintre respondenţi fiind de acord cu o eventuală unire.

Pentru a confirma această dinamică pozitivă am ales să analizăm separat cifrele oferite de fiecare casă de sondare care au realizat cele mai multe cercetări sociologice pe parcursul anilor sau au inclus cel puţin o întrebare în sondajele realizate pentru a monitoriza opinia publică pe subiectul unirii. Prin urmare, trendul ascendent a fost confirmat în toate cele trei analize făcute asupra sondajelor realizate de IMAS, Fondul Opiniei Publice şi de Institutul de Politici Publice de la Chişinău.

Trebuie precizat faptul că, deşi au existat date sociologice despre acest subiect realizate şi publicate încă din anul 2011, totuşi am ales să nu le includem în rezultatele prezentate în diagrame din cauza inexactităţii datelor prezentate sau a incertitudinii asupra reprezentativităţii eşantioanelor asupra cărora s-au realizat sondajele de opinie respective.

În acelaşi timp, procentul celor care se împotrivesc unirii este într-un trend uşor descendent, ajungând în anul 2020 la o cifră medie de 54 la sută, în condiţiile în care în 3 din cele 8 sondaje analizate în anul precedent, respondenţilor li s-au oferit variante minime de răspuns, precum „da”, „nu” şi „nu ştiu” pentru întrebarea: „spuneţi vă rog dacă sunteţi de acord sau nu cu următoarea afirmaţie, Moldova ar trebui să se unească cu România”, iar cifra celor care au răspuns negativ ar putea include şi segmentul respondenţilor indecişi sau care nu ar dori să se exprime asupra acestui subiect, însă au tendinţa mai degrabă de a se împotrivi unei eventuale uniri, decât să accepte această afirmaţie. În aceste condiţii, cifra celor care se exprimă împotriva uniunii între cele două state ar fi mai mică, iar panta descendentă s-ar confirma şi faţă de media anului 2015, care a fost de 53 la sută.

Unirea va fi şi pragmatică. O exemplificare sociologică

Pentru a confirma cele exprimate mai sus, vă vom prezenta cifrele din două sondaje realizate în 2016 în care întrebarea referitoare la acordul respondenţilor faţă de unirea dintre Republica Moldova şi România a conţinut mai multe variante segmentare de răspuns, precum „total pentru unire”, „mai degrabă pentru unire”, „mai degrabă împotriva unirii”, „total împotriva unirii”, „indiferent”, „nu ştiu/nu răspund” sau „total de acord”, „este bine din punct de vedere economic”, „nu aş fi împotrivă”, „nu vom avea nimic de câştigat”, „total dezaprob”. Cifrele din aceste două sondaje realizate de Magenta pentru Fundaţia Universitară a Mării Negre (FUMN) şi Centrul de Cercetare Sociologică din Chişinău în anul 2016 relevă faptul că proporţia celor care se pronunţă împotriva unirii este de 48 la sută, în timp ce media tuturor sondajelor din anul respectiv era de 58 la sută, adică cu 10 procente mai puţin decât cele raportate de sondajele care au utilizat variante minime de răspuns atunci când s-a formulat întrebarea din chestionar, probabil din cauza faptului că subiectul unirii sau întrebarea la care se făcea referire asupra acestui aspect nu era printre cele importante sau relevante de monitorizat sau nu făceau parte din scopul principal al „măsurării pulsului” opiniei publice.

Extrem de semnificative sunt rezultatele sondajului comandat de FUMN şi în care se răspunde la întrebarea, „cum ar reacţiona în cazul în care totuşi s-ar produce unirea” cei care se împotrivesc acestui act, astfel, doar 4 la sută spun că sunt pregătiţi să protesteze violent, iar un procent de 25 la sută ar protesta paşnic, în timp ce 35 la sută susţin că nu s-ar opune nicicum unirii, dacă aceasta s-ar întâmpla. Prin urmare, atitudinea celor care nu vor unirea este într-o însemnată proporţie pasivă şi segmentul acesta de populaţie s-ar putea transforma în timp într-un scepticism pragmatic faţă de unire până spre un „mai degrabă” acord faţă de unire.

Foto: Datele exprimate de sondajul realizat în 2016 de Magenta Consulting pentru Fundaţia Universitară a Mării Negre la întrebarea propusă respondenţilor: „Dvs. v-aţi opune (aţi fi contra) în cazul în care guvernarea ar începe unirea cu România? Dacă da, cum v-aţi opune?”

Ce înseamnă „unionismul pragmatic”?

Pentru a înţelege mai bine acest „unionism pragmatic” sau acest „oportunism al unirii” înregistrat printre respondenţi, vom prezenta în continuare cifre din aceleaşi două sondaje citate mai sus, în care rata de acceptare a unirii depăşeşte 50 la sută în condiţiile unor eventuale beneficii economice sau sociale. Aşadar, la întrebarea din cadrul sondajului realizat de Centrul de Cercetare Sociologică în care li se cere părerea cetăţenilor moldoveni în legătură cu unirea Republicii Moldova cu România, 12 la sută ar fi „total de acord”, 22 la sută au optat pentru răspunsul că „este bine din punct de vedere economic” şi 17 la sută au spus că „nu ar fi împotrivă”. Din aceste rezultate putem concluziona faptul că 51% dintre respondenţi ar fi de acord cu unirea în condiţiile în care ar exista unele avantaje economice.

Acest aspect este identificat şi în cel de-al doilea sondaj analizat, şi anume cel realizat la iniţiativa FUMN, în care se abordează mai în detaliu tematica unionistă.

Foto: Datele exprimate de sondajul realizat în 2016 de Magenta Consulting pentru Fundaţia Universitară a Mării Negre la întrebarea propusă respondenţilor: „Care sunt motivele unei eventuale uniri dintre cele două state?”

În tabelul de mai sus, se pot analiza răspunsurile cetăţenilor Republicii Moldova în privinţa motivelor unirii cu România, astfel o proporţie de 47 la sută consideră că raţiunile din punct de vedere social, precum beneficiile economice, salarii mai mari, libera circulaţie în Uniunea Europeană, ar fi cel mai important aspect pentru realizarea unirii, după care 29 la sută au susţinut că e necesară unirea din cauza istoriei comune şi că am fost parte a unei ţări, iar abia 10 la sută susţin că integrarea în Uniunea Europeană şi NATO ar trebui să fie motivul principal al unirii dintre cele două ţări.

De asemenea, în confirmarea faptului că procentul celor care ar vota pentru unire ar creşte dacă s-ar aborda acest subiect din punct de vedere economic pentru Republica Moldova vin rezultatele de la o altă întrebare din cadrul aceluiaşi sondaj, în care rata de acceptare a unirii creşte atunci când vine vorba de beneficii, precum servicii medicale de calitate, justiţie imparţială şi corectă, educaţie mai bună în şcoli şi universităţi, salarii, burse şi pensii mai mari, lupta reală împotriva corupţiei sau anumite subvenţii în agricultură, potrivit datelor de mai jos.

Foto: Datele exprimate de sondajul realizat în 2016 de Magenta Consulting pentru Fundaţia Universitară a Mării Negre la întrebarea propusă respondenţilor: „În ce măsură aţi fi de acord cu unirea Republicii Moldova cu România dacă aţi şti că acestea ar aduce următoarele beneficii… Vă rog să răspundeţi utilizând o scală de la 1 la 10, unde 1 – sunt absolut împotriva unirii şi 10 – sunt absolut pentru unire”.

Toate aceste date certifică faptul că tematicile economice sunt relevante pentru cetăţenii Republicii Moldova, iar dacă s-ar aborda subiectul unirii din această perspectivă, atunci proporţia moldovenilor care ar fi de acord cu unirea dintre cele două state ar fi semnificativ mai mare decât procentul care-l arată sondajele la momentul actual. În acest sens, se pot expune cifrele din sondajul realizat de Magenta Consulting, citat mai sus, în care cifra în ceea ce priveşte acordul total sau parţial pentru unirea dintre Republica Moldova şi România era de 25 la sută, în timp ce rata de acceptare a proiectului unirii s-a dublat (în jur de 50 de procente) atunci când s-au evidenţiat unele beneficii economice şi sociale pentru respondenţi.

Aşadar, cifrele din cele două sondaje mai sus amintite ne arată că există o acceptare mai mare în rândul populaţiei Republicii Moldova, dacă ar avea loc promovarea unor argumente economice sau expunerea în spaţiul public a unor beneficii sociale premergătoare unirii cu România. Totuşi această ipoteză se considerată a fi parţial confirmată, fiindcă cele două sondaje au fost realizate în 2016 pentru FUMN şi Centrul de Cercetări Sociologie şi nu există spre comparaţie din alte sondaje, din alţi ani, cu care s-ar putea compara acele cifre, restul sondajelor fiind limitate prin a adresa aceeaşi întrebare standard: „Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum (vi s-ar cere să votaţi) cu privire la unirea Republicii Moldova cu România, Dvs. aţi vota pentru unire sau împotriva unirii?”, având răspunsuri cu variante minime, iar acestea nu ne oferă o imagine în amănunt despre subiectul unirii, fiindcă ele nu fac decât să monitorizeze o eventuală dinamică pozitivă sau negativă. Astfel, pentru a întări această ipoteză ar fi necesar realizarea unui sondaj de actualitate în Republica Moldova care abordează subiectul unirii şi unionismul în detaliu sau măcar de a urmări în continuare apariţia noilor date despre acest curent. De asemenea, acest nou sondaj ar confirma dacă acest trend ascendent care se înregistrează acum în opinia publică de peste Prut înseamnă un transfer de segment de public din fragmentul celor indecişi sau care aveau o atitudine uşor contrară unirii sau pur şi simplu apare în date acea porţiune de public numită „unionism pragmatic” sau care şi-ar dori unirea pentru nişte beneficii de ordin economico-social. Totuşi, acest subiect rămâne unul de monitorizat pe viitor, mai ales fiindcă curentul unionist există coagulat şi din punct de vedere politic, iar abordarea în spaţiul public sau prezenţa pe agenda publică a tematicii unirii dintre Republica Moldova şi România va fi din ce în ce mai prezentă la Chişinău.

Cine vrea Unirea? Profilul demografic al unioniştilor

 

Vârsta

Educaţie

Nivel socio-economic

18 – 29 ani

30 – 44 ani

45 – 59 ani

60+ ani

Nivel scăzut

Nivel mediu

Nivel înalt

Scăzut

Mediu

Ridicat

BOP – noiembrie 2015

pentru

25%

21%

19%

18%

16%

18%

29%

18%

19%

35%

împotrivă

52%

55%

50%

53%

57%

55%

46%

56%

51%

50%

BOP – aprilie 2016

Pentru

24,4%

17%

12,4%

14,8%

11%

15,5%

22,5%

14,3%

15,7%

21,7%

împotrivă

55,1%

66,2%

74,5%

69,3%

71,8%

67,3%

61,9%

68,6%

69%

60,6%

BOP – octombrie 2016

pentru

20%

13,3%

15,4%

14,2%

10,6%

14%

19,4%

9,9%

15,2%

21,2%

împotrivă

56,1%

62,1%

68,1%

68,8%

66,6%

65,8%

60,2%

67,8%

66,4%

58%

BOP – aprilie 2017

pentru

37%

20%

19%

15%

20%

19%

29%

20%

20%

31%

împotrivă

44%

63%

60%

67%

60%

63%

51%

58%

67%

47%

BOP – noiembrie 2017

pentru

28,2%

23,6%

15,5%

20,1%

19,4%

19,3%

29,3%

16,1%

22%

27%

împotrivă

51,5%

53,3%

61,3%

58,7%

59,1%

57,7%

50,2%

57,3%

54,9%

56,4%

BOP – aprilie-mai 2018

pentru

28%

25%

24%

21%

22%

23%

30%

25%

26%

33%

împotrivă

53%

53%

59%

63%

56%

59%

51%

58%

57%

40%

BOP – octombrie 2020

pentru

43,3%

32,9%

28,3%

31%

30,5%

30,8%

41,6%

28,8%

35,7%

35,4%

împotrivă

37,2%

48,4%

52,3%

52,5%

49,8%

49,3%

45,35%

48,4%

51,5%

45,1%

Foto: Tabelul cu date despre sondajele realizate de Institutul de Politici Publice, în care au fost disponibile datele demografice şi sursele electronice la care sunt disponibile.

În această direcţie de urmărire a subiectului pe viitor este important de evidenţiat profilul cetăţeanului din Republica Moldova care este deschis sau predispus să-şi exprime acordul asupra unirii cu România. Astfel, în urma centralizării mai multor date despre sondajele realizate în Republica Moldova care au abordat în chestionare subiectul unirii cu România, s-a putut constata că din punct de vedere demografic cea mai mare deschidere spre realizarea unei uniuni între cele două state o au tinerii între 18 şi 29 de ani şi respondenţii cu un nivel de educaţie şi socio-economic ridicat. Conform Tabelului de mai sus, se poate observa că în cele 7 sondaje realizate de Institutul de Politici Publice, în care au fost disponibile datele publice demografice realizate pe baza sondajelor, procentajul cel mai mare al respondenţilor care ,,ar vota pentru”, în cazul în care ar avea loc un referendum cu privire la unirea Republicii Moldova cu România, sunt la cei cu vârsta între 18 şi 29 de ani, al celor cu un nivel înalt de educaţie şi un nivel socio-economic ridicat. De asemenea, în rândul aceloraşi segmente de respondenţi se poate înregistra cel mai scăzut procent al celor care ,,ar vota împotriva” în eventualitatea unui referendum. La polul opus s-ar afla cetăţenii din Republica Moldova cu vârsta de peste 60, cu un nivel de educaţie şi socio-economic scăzut, care s-ar împotrivi unirii.

Singurele excepţii care au putut fi înregistrate au fost în sondajul din anul 2015, atunci când procentul respondenţilor cu vârsta între 45 şi 59 de ani a fost mai mic decât al tinerilor în ceea ce priveşte rata de împotrivire asupra unirii dintre cele două state, 50% versus 52%, fiindcă de obicei segmentul de tineri este cel care optează cel mai puţin împotriva unirii. De asemenea, s-a observat o altă excepţie în sondajul din noiembrie 2017, atunci când procentajul celor cu un nivel socio-economic mediu care s-ar împotrivi unirii a fost mai mic decât al respondenţilor cu un nivel socio-economic ridicat, 54,9% versus 56,4%. Apoi în sondajul cel mai recent, din octombrie 2020, se înregistrează o abatere de la normă, atunci când cetăţenii chestionaţi cu un nivel socio-economic mediu a depăşit cu câteva zecimi nivelul de acceptare în privinţa realizării uniunii dintre cele două state, 35,7% versus 35,4%, însă acest aspect poate face parte din acea marjă de eroare sociologică.

În privinţa distribuţiei regionale, am analizat datele din trei sondaje care au făcut disponibile rezultatele împărţite pe regiuni şi centre urbane, astfel se poate concluziona că cea mai mare rată de acceptare a unirii cu România din partea populaţiei Republicii Moldova se află concentrată în centrul ţării, la acest aspect contribuind covârşitor rezultatele din capitală, unde se înregistrează o majoritate a acordului moldovenilor în privinţa unirii, conform sondajelor realizate de Institutul de Politici Publice, Fondul Opiniei Publice şi Centrul Social-Politic European.

La polul celălalt se află regiunea din sudul Republicii Moldova, acolo unde se situează Uniunea Teritorială Autonomă Găgăuzia (UTAG), cu o rată de respingere a unirii de 96 la sută în UTAG, iar în toată regiunea sudică în proporţie de 69 la sută. De asemenea, o rată mare de împotrivire, de 69 la sută, se înregistrează şi în nordul Republicii Moldova, acolo unde sunt localizaţi într-o proporţie mai mare minorităţile ucrainene şi ruse, la această cifră contribuind şi concentrarea urbană din Bălţi, acolo unde aproximativ două treimi din locuitori ar vota împotriva unirii cu România, potrivit datelor din sondajele realizate de Fondul Opiniei Publice, citat mai sus, şi Institutul de Politici Publice.

Este important de precizat faptul că toate aceste sondaje exclud populaţia Transnistriei atunci când au fost realizate, fiindcă casele de sondare de la Chişinău au acces limitat dincolo de Nistru, însă cifrele dacă ar fi corelate cu cele din regiunea transnistreană, atunci acestea ar fi mult mai scăzute cu privire la rata de acceptare a unei eventuale uniri a Republici Moldova cu România. De fapt, însăşi controlul autorităţilor de la Chişinău nu este prezent în stânga Nistrului de la constituirea în 1991 a Republicii Moldova şi ca urmare a războiului de pe Nistru din anul 1992, precum şi a autoproclamării ca entitate politică independentă a acestei regiuni sub denumirea de „Republica Moldovenească Nistreană”.

(continuarea luni, 29 martie 2021)

*Cristina Melnic este absolventă a Masterului de Studii de Securitate al Universităţii din Bucureşti şi expert LARICS pe spaţiul ex-sovietic.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

65 Comentarii

Adrian Foangǎ
27.03.2021, 09:00:24

Unirea nu se face! Declajul e deja prea mare, nu e corect ca Romania sa tina in spinare cateva milioane de saraci din Basarabia. Trenul asta cu unirea s-a pierdut in anii '90. Acum e bine ca fiecare sa-si vada de treaba lui, nu amestecam borcanele. Si asa sunt prea multe ajutoare si facilitati oferite de Romania cetatenilor moldoveni. Sunt convins ca romanii nu ar vota la referendum unirea cu moldovenii.

-11 (15 voturi)
Zvac
27.03.2021, 09:43:06

"Unirea Republicii Moldova cu România este o sintagmă pe cât de plină de însemnătate, pe atât plină de himere în spaţiul public românesc şi pe ambele maluri ale Prutului" Normal ! Ca n-a fost nicio unire, a fost o cotropire cu armata impotriva populatiei moldovenesti care dorea sa ramana tara Libera .

-11 (11 voturi)
borris borris
27.03.2021, 10:28:54

Daca nu ar fi Romania, ati fi liberi sa muriti de foame, ciolovecilor. Cu tot granarul avut la dispozitie nu sunteti in stare sa va asigurati mamaliga zilnica.

+7 (7 voturi)
Zvac
27.03.2021, 09:50:56

"atâta timp cât aproape opt din zece locuitori din stânga Prutului sunt etnici români, chiar dacă unii se numesc moldoveni" Moldovenii s-au infiintat in 1340 , romanii au aparut abia in 1859 deci in niciun caz moldovenii nu au cum sa fie romani .

-8 (8 voturi)
Zvac
27.03.2021, 09:58:07

Istoricul Neagu Djuvara , care a fost cat de cat corect pentru ca era aroman, a zis ca singurii de pe planeta sunt romanii care pretind unirea pe criteriul de limba asemanatoare vorbita ! Pai ba, asa ar trebui ca Rusia sa ocupe toata jumatatea extica a Europei ca toti vorbesc slava inclusiv acesti susnumiti romanii , care au toate cuvintele de baza slave .

-8 (8 voturi)

Vezi toate comentariile (65)

Modifică Setările