Brainstorming la octogenarul Radio Moldova
0
Pentru prima oară, în perioada postdecembristă, la Chişinău, în incinta postului Radio Moldova a fost organizat un brainstorming, înregistrat integral de gazde, la care au participat jurnalişti veniţi din Bucureşti şi parte din cei care constituie sufletul unor emisiuni destinate ascultătorilor avizi de o informaţie corectă, rapidă şi utilă.
Exact cu 24 de ore în urmă, directorul postului Radio Moldova, seniorul Alexandru Dorogan marca, prin gânduri proprii, împlinirea, la 30 octombrie, a 83 de ani de existenţă a structurii radiofonice pe care o conduce, de ani buni, cu echilibru şi clarviziune.
El crede în modernizare. În competiţia cu alte surse media. În utilizarea de noi platforme tehnologice, pentru a menţine ascultătorii fideli şi a câştiga alţii noi.
Obsesia sa profesională este de a crea reflexul, la cât mai mulţi beneficiari, de a asculta mereu Radio Moldova. De a pătrunde, pe calea undelor, în casa lor.
Pariul profesional asumat, în echipă, fiind concretizarea acelui format „Al meu, al tău, al tuturor”.
"Noi încercăm - a declarat directorul Alexandru Dorogan - să ne apropiem de fiecare, să fim acel prieten, să fim acea sursă care să fie la îndemână oricând pentru a informa util şi pe segment muzical, politic, economic, cultural, istoric, religie, moral, tineret, copii, vârstnici....Eu aş vrea ca omul să mă invite să-i trec pragul, să apese butonul. Pentru că astăzi, oamenii noştri au un spectru larg de a alege multe alte surse de informaţie. Sunt o sumedenie de posturi de radio. Şi atunci, dacă cineva te alege pe tine, înseamnă că produsul pe care îl face Radio Moldova este bun”.
Gânduri similare au fost mărturisite de Alexandru Dorogan şi la întâlnirea sa şi a colegilor lui, cu nucleul operativ al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România.
În semn de preţuire a oaspeţilor, directorul Dorogan i-a întâmpinat purtând la rever insigna UZPR, al cărui membru este. Şi i-a invitat în sala mare, unde, în jurul microfoanelor pregătite pentru înregistrarea schimbului de opinii, dintre jurnaliştii veniţi din Bucureşti şi cei de la Chişinău, se aflau colegi ai liderului Radio Moldova.
Coechipieri despre care acum, la aniversarea celor 83 de ani de existenţă, Alexandru Dorogan afirma:
„A fost o pleiadă de colegi care nici nu mai sunt. Îi respect şi îi preţuiesc pentru că de la ei am învăţat ce înseamnă radio, sub aspect practic şi profesional, dar şi sub cel sentimental. Dincolo că îţi faci meseria, înfrunţi nevoi, dar trebuie să iubeşti radio. Şi să nu-l iubeşti aşa abstract, dar să-l iubeşti zi de zi, muncind şi educând pe alţii. Am învăţat şi de la cei tineri, cei care au fost şi care vin.”
Colegii de la Radio Moldova, prezenţi în sală, s-au dovedit atenţi, curioşi, receptivi la un alt mod de a aborda provocările specifice jurnaliştilor şi producătorilor de emisiuni difuzate pe calea undelor radio.
Iniţial, la propriu şi la figurat, era frig în sală...
Apoi gheaţa s-a spart, au apărut schimburile de replici, zâmbetele, încrederea că este vorba de profesionişti mistuiţi de aceeaşi dorinţă de a fi corecţi, imparţiali, echidistanţi, în gestionarea informaţiilor de care ascultătorii vor să beneficieze în flux continuu.
Brainstormingul s-a dovedit a fi, pe alocuri, aidoma unui antrenament la floretă, partenerii de dialog dorind să tatoneze punctele mai mult sau mai puţin tari ale interlocutorilor. Fie ei dinamici, precum cei veniţi din Bucureşti, fie ei diplomaţi, precum gazdele din Chişinău.
Ce mai este jurnalistul azi? Mai ales cel de radio? Cine este judecătorul său suprem? Se supune el mirajului audienţei cu orice preţ sau îşi respectă condiţia de balanţă a informaţiilor verificate, echilibrate, cu surse clar indicate?
Ca egali declaraţi ai gazdelor lor, cei veniţi din dreapta Prutului au perseverat în ideea că au la rândul lor de reflectat la experienţa colegilor de la Radio Moldova.
După cum, atât pe timpul brainstormingului, cât şi ulterior, la discuţiile informale, lungite de bucuria descoperirii unor oameni de certă calitate profesională, jurnaliştii din Chişinău au dorit să facă schimburi de telefoane şi adrese de e-mail, pentru a menţine punţi de comunicare, menite a facilita intrarea în direct, prin telefon, a unor invitaţi care au ce spune, din Bucureşti, despre priorităţile comunităţii europene, agenda NATO şi modul în care, de pildă, junii Basarabiei, studenţi în Capitala României, percep avantajele apartenenţei la Uniunea Europeană.
Am primit, cu bucurie, setul de compact discuri dedicat unui zâmbet luminos pe chipul neamului, cum este subintitulat acest cadou conţinând melodiile lui Maria Bieşu, despre care sugestiv scria Alexandru Dorogan:
"Maria Bieşu ne-a iubit pe toţi şi întotdeauna. A trăit între noi, dar a fost fericită în universala lume a muzicii. S-a născut într-un regat şi s-a format într-un imperiu, a urcat şi a cântat pe cele mai prestigioase scene ale lumii, a cucerit inimile şi a rămas, prin simplitatea ei umană şi măreţia talentului, un fir de iarbă ce vibrează la unison, cu sufletele oamenilor acestui pământ. Noi, pământenii, îi datorăm recunoştinţă şi dragoste eternă."
Şi ni s-a mai dăruit, spre ascultare şi reflecţie, CD-URI editate de Radio Moldova, în colecţia "Arhivele sonore ale istoriei", dedicate Marilor Adunări Naţionale, din 27 august 1989 şi din 27.08.1991.
Plus volumul inedit de confesiuni şi partituri muzicale - realizat de Tudor Colac - dedicat FESTIVALULUI DOINEI, ediţia I, fondat de Alexandru Dorogan.
Cărora li s-a alăturat, printr-un gest elegant, al conaţionalei Galina Furdui, două volume de poezii, respectiv "Lumini pentru templu" şi "Crucifix."
Una dintre jurnalistele incisive prezente la brainstorming observa, cu umor, că românii veniţi de la Bucureşti sunt cam îndrăzneţi, fiind tocmai ea prima îmbrăţişată, cu dragoste fraternă.
Este adevărat.
Doar nu am trecut Prutul ca să admirăm vestigii sovietice, ci ca să dăm onorul Basarabiei frumoase. In integrum.
Se încarcă comentariile...
