Politică

articolul anterior articolul urmator

Cheia e la Plah

2
27 Nov 2016 13:55:03
Răzvan Voncu

Sau, cel puţin, aşa pare. Ecuaţia în care se află Dodon e destul de simplă. Ca să nu se cureţe în doi ani (timp în care ar deveni evident că nu poate face absolut nimic din ce a promis), trebuie să schimbe regulile jocului, care până acum au fost făcute de Vlad Plahotniuc.

Iar pentru asta trebuie, întâi şi-ntâi, să-l aresteze pe Plahotniuc, adică să obţină controlul justiţiei. Pe de altă parte, ca să nu aibă soarta lui Sorin Ovidiu Vântu, Plahotniuc trebuie să menţină actuala majoritate parlamentară: singura variantă în care, orice ar face, Dodon rămâne un clănţău neputincios, lipsit de instrumente politice şi legislative.

Aceasta, deoarece ceea ce îşi propune Dodon – şi anume să menţină Acordul de asociere la UE şi să deschidă, concomitent, un Parteneriat strategic cu Federaţia Rusă – e o simplă şmecherie de homo sovieticus. Un (alt) fel de „bilingvism moldo-rus”, al răposatului Bodiul.

Acordul de asociere la UE prevede explicit nişte obligaţii. Dacă Republica Moldova nu le îndeplineşte, prevederile lui sunt suspendate. Suspendarea acordului ar duce, instantaneu, la dispariţia tuturor celor 3 surse de finanţare ale republicii: banii trimişi de cetăţenii moldoveni care lucrează în Vest (căci suspendarea acordului ar duce, automat, la reintroducerea vizelor), exporturile (dintre care 65% merg în România, stat UE) şi împrumuturile internaţionale (garantate, şi ele, de UE sau de România).

Parteneriatul strategic, la rândul lui, ar presupune nişte concesii economice şi politice făcute între cele două state semnatare. Or, concesiile către un stat non-UE sunt restricţionate de Acordul de asociere: aceasta a fost însăşi cauza primordială a conflictului din Ucraina. Rusia, pe de altă parte, va cere autorităţilor de la Chişinău, cum a cerut şi celor de la Kiev, să blocheze posibilităţile de pătrundere pe teritoriul său a unor mărfuri din Uniunea Europeană, prin intermediul Republicii Moldova. Aşa ceva, însă, este imposibil atâta timp cât există Acordul de asociere la UE, după cum s-a dovedit în Ucraina. Cu atât mai mult, cu cât UE şi Rusia se află sub regimul unor sancţiuni reciproce.

Prin urmare, în locul lui Plahotniuc, nu aş lua deloc în râs retorica belicoasă a lui Dodon. Personajul o fi un plagiator ridicol, însă nu e lipsit de ambiţii şi de planuri secrete, iar mediul politic de la Chişinău e departe de a fi unul în care regulile şi procedurile să poată fi respectate. Dacă mogulul de Chişinău va face greşeala de a-i permite lui Dodon să preseze în direcţia dizolvării Parlamentului (ori, măcar, a actualei majorităţi), acesta va profita de împrejurare şi îşi va extinde controlul şi asupra justiţiei. Cu consecinţa imediată că Plah îl va reîntâlni pe Vlad Filat, dar după gratii. Dacă îl va ţine în corzi, în cadrele înguste ale funcţiei de preşedinte (aşa cum e ea definită de Legea fundamentală a republicii, adică strict decorativ), Dodon se va fâsâi repede. Va obţine, cu siguranţă, la Moscova, o nouă reducere a preţului la gaze, pe care, însă, ar fi obţinut-o oricine, întrucât Rusia nu are nici un interes să taie gazele Basarabiei, ca să o împingă astfel să se lege la reţeaua românească. Dincolo de gaze, rezultatul vizitei la Moscova vor fi multe toasturi, vodci şi castraveciori, dar nimic în plan economic. Promisiunile privind federalizarea Republicii Moldova sau retorica de gang la adresa României sunt egale cu zero, dat fiind că Dodon nu are drept de iniţiativă guvernamentală sau legislativă. În afară de asta, Chişinăul nu are nimic de vândut, iar Moscova nu prea are nici ea bani de dat: Tsipras s-a dus de trei ori şi nu a obţinut nici un cent!

În concluzie, agresivitatea noului preşedinte de la Chişinău trădează tocmai capcana în care l-a împins cel care l-a făcut preşedinte, şi anume Plah. Câinele care latră nu muşcă, spune un înţelept proverb românesc, care sunt convins că are un echivalent şi în „moldoveneasca” pe care pretinde Dodon că o vorbeşte (desigur, cu excepţia momentelor în care scrie teze de doctorat: atunci e bună şi româna celor de la care fură texte).

Cheia ecuaţiei politice, repet, e la acest personaj enigmatic, care e Vlad Plahotniuc. Care are o singură slăbiciune: seamănă prea mult cu Sorin Ovidiu Vântu... Dacă nu va face greşelile lui Vântu – care a contribuit esenţial la realegerea lui Traian Băsescu în 2009, prietenii ştiu de ce –, are mari şanse să îl neutralizeze (şi) pe Dodon. Paraşuta sa de siguranţă poartă un nume: actuala majoritate parlamentară.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

2 Comentarii

Stefanescu Marian
27.11.2016, 15:17:22

Ne tot învârtim în jurul acestui Plahotniuc fără a-i putea ghici intenţiile.Dar dacă este aşa cum prezintă media,atunci chiar merită respect fiindcă este tare.Ca întrebare:dar dacă totuşi acest Plahotniuc este un tip necesar pentru România?Sau chiar mai direct:dar dacă face jocurile României?Poate mâine-poimâine îi vom face statuie în piaţa publică ca unui eroau al unirii....

Sertorius
28.11.2016, 12:46:37

De această dată, nu sunt de acord cu dl Răzvan Voncu. Eu cred că la Plahotniuc nu se află nicio cheie. Cel puțin, nu una care să deschidă ceva. Cu cât partidele pro-occidentale se vor debarasa mai degrabă de Plahotniuc, cu atât va fi mai bine. Dna Maia Sandu a pierdut alegerile din cauza lui Plahotniuc și a guvernării sale corupte. La fel, cauza unionistă n-a sărit prea mult peste 20% din electorat din aceeași cauză. Așa că, după părerea mea, scenariul cu obstrucția parlamentară, orchestrată de Plahotniuc împotriva președintelui ales, echivalează cu o victorie strategică ptr partidul lui Dodon. Acesta se va victimiza și va continua să facă opoziție la guvernul corupt al oligarhului, de data asta cu audiența mult sporită pe care i-o oferă scaunul prezidențial, cu aceleași consecințe benefice ptr el - partidul său va urca în preferințele electoratului. Singurul lucru cuminte pe care tabăra pro-occidentală îl poate face este să învețe lecția ultimelor alegeri. Electoratul a arătat clar faptul că s-a săturat de Plahotniuc și de coțcăriile lui. Prin urmare, partidele pro-occidentale ar trebui să se debaraseze de Plahotniuc în maniera cât mai credibilă posibil. O rezolvare judiciară a afacerii miliardului și eventual punerea sub acuzare a oligarhului, ar putea spăla întrucâtva obrazul. Știu ce va spune dl Voncu, rebeliunea împotriva lui Plahotniuc ar putea duce direct la alegeri anticipate, pe care, slujindu-se de ascendentul câștigat la prezidențiale, le-ar putea câștiga partidul lui Dodon. Însă, chiar și în acest scenariu, pierderea unei bătălii acum e preferabilă unui dezastru ceva mai încolo. Continuarea regimului oligarhic actual mărește, pe lună ce trece, proporțiile înfrângerii anunțate la alegerile parlamentare următoare.

Modifică Setările