Cine plăteşte pentru falimentul politic şi economic al Republicii Moldova?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Alegeri locale în Republica Moldova
Alegeri locale în Republica Moldova

Situaţia politică de la Chişinău relevă un eşec de proporţii al politicienilor care au clamat la unison în urmă cu aproximativ şase ani că sunt proeuropeni şi viitorul Republicii Moldova trebuie să fie spre VEST şi nu spre EST ca urmare al jocurilor de culise survenite între liderii PLDM, PDM şi PL.

Incapacitatea acestora de a-şi menţine alianţa şi ruperea de PL, prin alăturarea PCRM au creat o breşă pe care au valorificat-o din plin forţele politice şi oamenii de afaceri proputinişti, de genul lui Renato Usatâi sau Ilan Shor, care au câştigat primăriile unor oraşe importante din Republica Moldova, Bălţi respectiv Orhei, cu ajutorul pomenilor electorale şi al banilor negri. Decriptarea rezultatelor alegerilor locale din 14 iunie arată o repoziţionare a electoratului  moldav către forţele politice putiniste pe fondul non-guvernării alianţei pestriţe formate din PLDM –PDM cu PCRM care au pus în fruntea cabinetului minoritar de la Chişinău, un personaj politic obscur, cu un trecut şcolar incert , Chiril Gaburici.  Dincolo de repoziţionările politice ulterioare post alegeri-locale viitorul european al Chişinăului va fi compromis pe mai mulţi ani din cauza haosului economic creat de premierul Gasburici cât şi de balansul geopolitic dintre SUA şi Rusia în conflictul militar din Donbass. În momentul de faţă, la Chişinău lipsesc responsabilii pentru posibila intrare în incapacitate de plată a Republicii Moldova, după ce oficialii FMI şi ai Băncii Mondiale au oprit finanţarea ca urmare a lipsei de reforme structurale în justiţie şi-n lupta împotriva corupţiei. Potrivit jurnaliştilor de la Deutsche Welle, reprezentanţii FMI au condiţionat acum o lună reluarea creditării Republicii Moldova prin lichidarea celor trei bănci (Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank) implicate în furtul miliardului de dolari din sistemul bancar al ţării. Conducerea alianţei de guvernare de la Chişinău a decis însă exact contrariul, mai precis să iniţieze procedura de naţionalizare a Băncii de Economii.

Blocarea reformării Justiţiei de către politicienii moldavi opreşte robinetul banilor FMI

La rândul său, directorul Băncii Mondiale pentru Moldova, Alex Kremer, a anunţat, marţi, blocarea relaţiilor cu Chişinăul, ceea ce înseamnă că Republica Moldova nu va primi suportul bugetar de 45 de milioane de dolari planificat pentru 2015. Şi ca tabloul guvernării falimentare de la Chişinău să fie complet, la ultima şedinţă a Guvernului condus de premierul demisionar, Chiril Gaburici, miniştrii din partea PDM  au blocat pachetul de legi privind reorganizarea Comisiei Naţionale de Integritate, menit să asigure independenţa CNI, prin excluderea controlului politic, una dintre condiţiile prevăzute în acordul de finanţare de către UE a reformei justiţiei în Republica Moldova.

Proiectele vizau modificarea modalităţii de declarare a averii de către persoanele cu funcţii de răspundere şi restructurarea CNI. ”Modul în care a fost aprobat bugetul arată că Republica Moldova a deraiat de la calea pe care urma să o parcurgă, ţinând cont de Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, dar şi unele promisiuni electorale. Şi situaţia economică în prezent trezeşte îngrijorări destul de mari”, a declarat la postul de radio RFI, analistul economic, Viorel Chivriga.  Potrivit expertului moldovean, autorităţile dela Chişinău  trebuie să caute urgent soluţii pentru a nu  se  ajunge la o situaţie de  criză profundă.”Asta ne-ar arunca cu mulţi ani în urmă. Avem nevoie de măsuri destul de eficiente care ar permite ca ţara să se relanseze din punct de vedere economic. Aici e nevoie de reforme nu doar pe termen scurt, dar şi pe termen mediu şi lung pentru a ajunge în aceeaşi albie pe care am avut-o în anul 2014”, a adăugat Chivriga. În schimb,  reprezentantul  Băncii Mondiale pentru Moldova, Alex Kremer a subliniat în presa central de la Chişinău  că „ar fi ilogic şi iresponsabil ca Banca Mondială să transfere în buget banii acţionarilor săi prin „uşa din faţă”, în timp ce există riscuri ca sume şi mai mari de bani publici să fie pierdute prin „uşa din spate”, din cauza fraudelor şi corupţiei din sectorul bancar”. De asemenea, Banca Mondială poate oferi sprijin unei ţări doar atunci când bugetul naţional al ţării este sustenabil şi reflectă deciziile în materie de politici.

Orice încercare de a naţionaliza şi recapitaliza Banca de Economii nu ar spori doar costul direct pentru bugetul public, dar ar crea şi un risc ca banii contribuabililor să fie utilizaţi pentru a acoperi pierderile ascunse şi pierderile potenţiale de viitor”, a adăugat oficialul Băncii Mondiale pentru Republica Moldova.

Investitorii străini, neîncrezători în mediul de afaceri din Republica Moldova

Instabilitatea politică de la Chişinău s-a transferat şi-n rândurile investitorilor străini care au devenit tot mai neîncrezători în piaţa moldavă, potrivit ultimului sondaj realizat de către Camera de Comerţ şi Industrie Moldo-Franceză şi Asociaţia Colaborarea Economică Moldo-Germană.

Rezultatele cercetării la care au participat peste 100 de manageri ai companiilor cu acţionariat străin indică o percepţie defavorabilă în ceea ce priveşte climatul de afaceri din Republica Moldova. Datele arată că încrederea investitorilor străini în mediul de afaceri de la noi a scăzut semnificativ în ultimele două luni, de la publicarea precedentului barometru de opinie.

„Antreprenorii apreciază climatul de afaceri ca foarte grav până la moderat grav. Dacă facem comparaţie cu aşteptările lor de la ultimul sondaj de opinie cu situaţia actuală, putem spune că a fost chiar mai rău decât au aşteptat”, a afirmat preşedintele Asociaţiei de  Colaborare Moldo-Germană, Joachim Bischof.

Potrivit anteprenorului german, sistemul bancar, ritmul lent de implementare al reformelor şi demisia premierului Gaburici generează o stare de incertitudine pentru investitorii occidentali de la Chişinău. „Întreprinderile se află acum într-o stare de aşteptare. Toate sectoarele sunt marcate de situaţia incertă. Putem spune că asistăm la un fel de nelinişte generală”, a subliniat preşedintele Alianţei Franceze din Moldova, Emmanuel Skoulis. În faţa acestor probleme delicate pentru viitorul cetăţenilor moldoveni, politicienii pro-europeni de la Chişinău par a nu avea soluţii pertinente pentru moment deşi tandemul Vlad Filat şi Marian Lupu poartă vina cea mai mare în prăbuşirea perspective pro-europene a Republicii Moldova prin aducerea din umbră la guvernare a PCRM şi implicit a unui personaj de tristă amintire pentru istoria recent de la Chişinău, Vladimir Voronin. Refacerea alianţei proeuropene prin readucerea PL alături de PLDM şi PDM nu este imposibilă dar nu este credibilă în plan extern din moment ce Vlad Filat s-a aliat în primă fază cu PCRM pentru susţinerea incompetentului Ghiril Gaburici la guvernarea Republicii Moldova. Şi ca de obicei, cei care vor plăti preţul greu al eşecului şi implicit al trădării politicienilor de la Chişinău va fi cetăţeanul simplu moldovean care pentru o sfântă pomană electorală va pune ştampila pentru oamenii pro-putinişti întrucât valorile europene trec mai întâi prin stomac.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite