Zi istorică pentru Basarabia: 28 iunie –Comemorarea ocupaţiei sovietice şi lupta pentru evitarea unei noi ocupaţii

Tancuri sovietice la parada din Chişinău, imediat după ocuparea Basarabiei şi nordului Bucovinei de către URSS, pe 28 iunie 1940. FOTO: timpul.md.

Ziua de 28 iunie 1940 rămâne în memoria românilor prin începutul destrămării teritoriale a României întregite în 1918 în frontierele ei fireşti. Ocuparea Basarabiei, a nordului Bucovinei şi a ţinutului Herţei (parte a judeţului Dorohoi) de armata sovietică, în condiţiile în care statul român a fost forţat să se retragă din aceste teritorii fără a opune nicio rezistenţă, a influenţat destinul întregii naţiuni române în secolele XX şi XXI.

După un an, România a intrat în război împotriva URSS pentru a-şi recupera teritoriile pierdute, dar avansul trupelor române până la cotul Donului a fost stăvilit de contraofensiva sovietică, după care urmat reocuparea teritoriilor din stânga Prutului în 1944, şi întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste.

Cred că suntem îndreptăţiţi să afirmăm că Al Doilea Război Mondial pentru România a început anume pe 28 iunie 1940, iar implicarea propriu-zisă a României în lupte a fost doar mişcarea de răspuns, care trebuia să vină în mod obligatoriu, dacă nu în iulie 1940, atunci în iunie 1941. Nefericita aliere cu Germania nazistă a fost necesară pentru recuperarea teritoriului naţional. Acest fapt a fost acceptat şi de aliaţii occidentali, care au declarat război României numai după ce aceasta a trecut Nistrul, frontiera de până la 28 iunie.

75 de ani de când Rusia a anexat Basarabia 

În 2015, comemorăm 75 de ani de la acest episod nefericit din istoria naţională. În cele trei sferturi de veac care s-au scurs, majoritatea martorilor oculari ai evenimentelor de atunci s-au stins din viaţă, însă nu fără a fi reuşit să ne ofere posibilitatea de a consemna, pentru cei de astăzi şi pentru posteritate, tot ce s-a întâmplat în acele zile triste. Cel mai tragic nu este că aceste lucruri au avut consecinţe, ci faptul că cea mai importantă consecinţă, ciuntirea teritorială a României, nu a fost depăşită nici în anii de libertate de după disoluţia Uniunii Sovietice. Aceasta a dispărut, însă moştenirea ei amară pentru România încă mai există şi influenţează viaţa tuturor românilor.

Avem astăzi pe harta Europei două state în care se vorbeşte româneşte, două state pe care unii le-au numit „româneşti”, însă unul dintre ele, cel de la est de Prut, consecinţa şi moştenitorul unui act de ocupaţie sovietică, a fost în cea mai mare parte a existenţei sale departe de a fi românesc, prin politicile promovate. Când spun „stat”, aici, nu mă refer la populaţie, ci la ansamblul de instituţii care o guvernează, adică un sens restrâns, dar precis, al statului.

Au existat şi există persoane care nu acceptă actuala stare de lucruri şi care fac ceva pentru depăşirea acesteia. Reunificarea României este un obiectiv viu în actuala Republică Moldova, după cum putem constata în ultimii 4-5 ani, pe măsură ce susţinătorii unirii devin tot mai mulţi, iar manifestaţiile lor au tot mai mulţi participanţi. Ne-am putut convinge de acest lucru şi în acest an. Sunt sigur că ne vom convinge încă o dată pe 5 iulie, când se va desfăşura Marea Adunare Naţională convocată de Blocul Unităţii Naţionale, platformă formată din toate organizaţiile care susţin unificarea, şi la care se va cere din nou, fără îndoială, unirea cu România.

Alegeri locale Republica Moldova. Va fi reales Dorin Chirtoacă la Chişinău?

Tot pe 28 iunie 2015, duminică, are loc turul II al alegerilor locale în Republica Moldova. Chişinăul este principalul oraş în care alegătorii sunt chemaţi la urnele de vot să-şi aleagă primarul. Dorin Chirtoacă, primar în funcţie din 2007, se confruntă cu candidata PSRM Zinaida Greceanîi, iar de rezultatele alegerilor depinde păstrarea până în 2018 a unei guvernări pro-europene, sau prăbuşirea acesteia în viitorul cel mai apropiat şi venirea la putere a forţelor şovine şi revanşarde pro-ruse de extremă stânga, reprezentate de socialişti, adepţii lui Usatîi şi comunişti.

În 2011, alegătorii i-au dat o şansă la limită (cu 50,3 la sută) lui Dorin Chirtoacă. Sper că acelaşi lucru se va întâmpla şi acum. 

ACTUALIZARE: Dorin Chirtoacă a câştigat cel de-al treilea mandat de primar general al municipiului Chişinău, în faţa Zinaidei Greceanîi. Liberalul a acumulat 53,54% din voturile exprimate, cu peste 21.000 mai multe decât contracandidata sa. Astfel, putem spune că ziua de 28 iunie 2015 nu a devenit, peste 75 de ani, una a restaurării ocupaţiei provenite din Est.