Consideraţii tehnice despre Maidanul de la Chişinău

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Când am desemnat drept „Maidan” protestul permanentizat din Chişinău mai mulţi cititori s-au arătat indignaţi – la Chişinău nu este Maidan! În minţile oamenilor ”Maidanul” este asociat cu violenţa protestului din Kiev, însă eu am vrut să desemnez manifestaţia dintr-un punct de vedere tehnic.

Protestul din Chişinău are extreme de multe trăsături comune cu cel din Kiev care a dus la căderea regimului Iuşcenko. Cea mai evidentă este ridicarea unui orăşel de corturi în centrul capitalei şi permanentizarea protestului. Există şi alte elemente împărtăşite: implicarea veteranilor în organizarea şi asigurarea securităţii protestului (veteranii din Afganistan la Kiev, veteranii din războiul transnistrean la Chişinău). Mobilizarea populaţiei în susţinerea protestatarilor cu alimente, colectele publice pentru bani, stabilirea unor canale electronice proprii de comunicare cu publicul – toate indică o coincidenţă a modelelor urmate. Ce se întâmplă la Chişinău este un ”maidan”, ocuparea permanentă unui spaţiu public de către cetăţeni nemulţumiţi de conducerea ţării.

Aşa ajungem la agenda protestatarilor din Chişinău care vor demisia întregii conduceri a ţării şi organizarea de alegeri anticipate. Preşedintele Nicolae Timofti îşi încheie mandatul în luna martie 2016, Parlamentul mai are puţin peste trei ani de mandat, iar premierul Valeriu Streleţ a fost înstalat în funcţie cu cinci săptămâni în urmă. Greu de crezut că vreunul dintre actorii principali ai vieţii politice de la Chişinău va renunţa la funcţia deţinută.

Protestatarii din centrul Chişinăului mai au câteva solicitări: anchetarea celebrului jaf al miliardului, recuperarea banilor şi pedepsirea vinovaţilor, modificarea constituţiei astfel încât preşedintele ţării să fie ales prin vot direct. Cerinţe imposibil de îndeplinit de actuala conducere a ţării în termenii avansaţi de protestatari.

Din punct de vedere tehnic nu sunt multe căi de urmat. Guvernanţii încearcă să elimine protestul permanent prin forţă: rezultatul va fi radicalizarea populaţiei şi protestul va fi reluat cu şi mai multă vehemenţă. În varianta a doua guvernanţii permit continuarea protestului în speranţa că frigul iernii îi va trimite acasă pe manifestanţi – încercând în paralel să le demonteze solicitările. Nici această cale nu va duce la o anulare a protestului: guvernul de la Chişinău nu are la îndemână resursele şi capacităţile de a satisface cererile manifestanţilor. Pare a fi un ”blocaj mexican” – cine face prima mutare pierde şi ambele părţi continuă să se ameninţe. Exact ca la Maidanul din Kiev.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite