Cum poate contribui Preşedinţia României în UE la finalizarea construcţiei gazoductului Iaşi-Ungheni-Chişinău

Preşedinţia României în Consiliul UE ar putea fi folosită drept pârghie constructivă pentru a impulsiona construcţia porţiunii Ungheni-Chişinău, aşa ca gazoductul să fie dat în exploatare deja în prima jumătate a lui 2019, scrie expertul politic Dionis Cenuşa într-un articol de analiză pentru Agenţia IPN.

Implicarea companiei româneşti Transgaz (peste 50% din acţiuni aparţin statului român) în realizarea acestui proiect energetic sporeşte şansele ca acesta să devină funcţional, cu condiţia că vor fi eliminate toate barierele de tip legal sau tehnic, subliniază Dionis Cenuşă.

El susţine că finalizarea gazoductului nu este ameninţată de eventuala instalare a Socialiştilor la guvernare, având în vedere bunăvoinţa manifestată până acum faţă de acest proiect de către preşedintele Igor Dodon.

Accesul la piaţa de gaze din România va liberaliza piaţa gazelor naturale din Moldova, va permite revizuirea contractului cu Gazprom şi stoparea creşterii datoriilor pentru gazele ruseşti, acumulate de regiunea transnistreană, explică politologul.

Dar pe lângă finalizarea construcţiei conductei date, crede Dionis Cenuşa, este necesară o demonopolizare efectivă a pieţii.

În opinia lui, îndeplinirea Pachetului Energetic III şi respectiv separarea clară a activităţii de producţie de cea de furnizare, pe de o parte, va duce la eliminarea poziţiei dominante a Gazpromului (exercitată prin intermediul Moldovagaz). Iar, pe de altă parte, aceasta va permite exploatarea propriu-zisă a gazoductului de către companiile europene, care vor putea face livrări spre Moldova.

Prin intermediul Transgaz, România împreună cu autorităţile moldoveneşti poate dezvolta ideea de a livra gaze către Ucraina, afirmă Dionis Cenuşa.

În asemenea caz, gazoductul Iaşi-Ungheni-Chişinău ar căpăta o importanţă strategică regională, devenind o sursă suplimentară de interconectare, pe lângă cea pe direcţia Tekovo-Medieşul Aurit, încă nefuncţională. 

În condiţiile în care Rusia a primit lumină verde pentru construcţia Turkish Stream, iar în viitorul apropiat şi pentru Nord Stream 2, orice alimentare nouă cu gaze naturale, realizată din Vest, constituie un avantaj pentru siguranţa energetică a Ucrainei, argumentează analistul politic.

Interconectarea energetică în cadrul Parteneriatului Estic poate fi unul din aspectele principale ale Preşedinţiei României, care îmbină în sine interesul particular pentru gazoductul Iaşi-Ungheni-Chişinău şi Moldova, concluzionează Dionis Cenuşa.