Cum explică un deputat PAS de ce Maia Sandu refuză să desemneze un candidat la funcţia de premier şi ce prevede hotărârea CC din 6 august 2020

Deputatul PAS Sergiu Litvinenco spune deschis că preşedintele Maia Sandu încă nu a înaintat un candidat la funcţia de prim-ministru, chiar dacă se împlinesc trei săptămâni de la demisia Guvernului Chicu, deoarece acel candidat ar putea primi votul de încredere al Parlamentului, prin urmare Parlamentul nu va mai putea fi dizolvat şi, respectiv, nu se vor organiza alegeri parlamentare anticipate, aşa cum a promis Maia Sandu în campania electorală.

Însă, Maia Sandu riscă să încalce hotărârea Curţii Constituţionale din 6 august 2020, în încercarea de a provoca alegeri anticipate, care spune expres: „În cazul în care nu este constituită o majoritate parlamentară absolută formalizată, Preşedintele Republicii este OBLIGAT ca, după consultarea fracţiunilor parlamentare, să desemneze un candidat pentru funcţia de Prim-ministru, chiar dacă fracţiunile parlamentare nu sunt de acord cu propunerea sa”. 

Majoritate parlamentară formalizată nu există, iar Maia Sandu a consultat deja fracţiunile parlamentare. Cu toate acestea, un candidat la funcţia de premier încă nu a fost desemnat şi nici nu se cunoaşte când şi dacă va fi desemnat.

Sergiu Litvinenco recunoaşte că procedura prin care se poate dizolva Parlamentul este prevăzută de Constituţie şi se referă la situaţia în care candidatul desemnat la funcţia de premier nu primeşte votul de încredere al Parlamentului în urma a două tentative. Doar că deputatul încearcă să interpreze hotărârile CC în favoarea Maiei Sandu şi omite faptul că preşedintele este obligat să desemneze candidatul la funcţia de premier, justificând această acţiune prin faptul că există riscul învestirii unui Guvern şi va fi imposibilă organizarea alegerilor parlamentare anticipate.

„Evident că cea mai scurtă cale spre alegeri anticipate este dacă Parlamentul de două ori respinge solicitarea de învestitură a unui Guvern venită din partea unui candidat la funcţia de Prim-ministru. Numai că această cale comportă şi cele mai multe riscuri. Şi asta deoarece, indiferent ce se spune în public, se pot găsi 51 de parlamentari care să voteze acest Guvern. Or, gradul de încredere în deputaţii acestui Parlament este zero, mulţi vor să-si păstreze fotoliile călduţe, chiar dacă ne vor vorbi solemn că se ghidează de interesul ţării. Şi dacă cumva se învesteşte un Guvern, alegeri parlamentare nu vor mai avea loc, iar Parlamentul actual va activa, cel mai probabil, până în 2023”, a scris Sergiu Litvinenco pe Facebook.

În opinia lui, mai există două căi de dizolvare a Parlamentului care de altfel deja sunt în curs de realizare. 

„Prima este blocarea procesului de votare a legilor timp de trei luni. Aici, probabil, mai trebuie întrebată încă Curtea Constituţională (dacă perioada când Parlamentul nu este în sesiune ordinară se calculează la determinarea celor trei luni), însă nu este exclus că, dacă Parlamentul nu adoptă nicio lege până pe 16 martie 2021 (16 decembrie este ultima şedinţă la care s-au votat legi), de pe 17 martie 2021 Parlamentul poate fi deja dizolvat. A doua este imposibilitatea formării Guvernului timp de trei luni. Termenul curge de la 23 decembrie 2020 atunci când a demisionat fostul Prim-ministru Ion Chicu. Citez din Hotărârea Curţii Constituţionale nr.30/2013: ”Termenul de 3 luni începe să curgă de la data apariţiei circumstanţelor ce au determinat necesitatea formării unui nou Guvern, curge indiferent de declanşarea procedurilor de formare a noului Guvern sau/şi de efectuarea procedurilor prevăzute de alineatul (2) al articolului 85 din Constituţie, include perioadele de consultare a fracţiunilor parlamentare şi de efectuare a altor proceduri legale şi constituie termenul limită pentru formarea noului Guvern.” Prin urmare, dacă până la 23 martie 2021 nu este învestit un Guvern (indiferent de motive, pretexte, cauze), de pe 24 martie intervine obligativitatea dizolvării Parlamentului”, a explicat Sergiu Litvinenco.

Într-o emisiune la TV8, deputatul Platformei DA Alexandru Slusari a dat de înţeles că nu sprijină această idee. El consideră că şeful statului trebuie să desemneze candidatul la funcţia de premier. Slusari a declarat că există riscul ca după trei luni, termen despre care cei din PAS vorbesc că îl are Maia Sandu la dispoziţie pentru a nu desemna candidatul la funcţia de premier, când preşedintele se va adresa la Curtea Constituţională privind stabilirea circumstanţelor de dizolvare a Parlamentului, Curtea va refuza să permită dizolvarea Legislativului pe motiv că Legea Supremă nu prevede procedura de dizolvare a Parlamentului ca urmare a refuzului preşedintelui de a desemna candidatul la funcţia de premier.