Daniel Ioniţă: Orice asistenţă pe care România o va oferi Moldovei urmează să fie atent evaluată şi strict condiţionată

Orice asistenţă pe care România o va oferi Republicii Moldova, inclusiv asistenţa de natură financiară, urmează să fie atent evaluată şi strict condiţionată de susţinerea unui parcurs de reforme. Reformele nu sunt dorite de România sau de parteneri europeni, dar, în primul rând, de cetăţenii Republicii Moldova, pentru că ele trebuie să răspundă unor aşteptări înalte ale cetăţenilor, transmite IPN.

Ambasadorul României la Chişinău a declarat într-un interviu video, acordat Agenţiei de Presă IPN, că „în perioada premergătoare moţiunii de cenzură, Guvernul României şi oficiali români au transmis semnale către autorităţile din Republica Moldova, făcând apel la responsabilitate şi exprimând speranţa că orice decizie care va fi luată nu va afecta parcursul european şi parcursul de reforme. „Deciziile pe care autorităţile de la Chişinău le-au luat îndeplinesc, cu tot respectul faţă de suveranitate, le urmărim şi le evaluăm cu atenţie”, a spus Daniel Ioniţă.

Fiind întrebat despre eventualele modificări în relaţiile bilaterale, legate de schimbarea guvernelor în cele două state, Daniel Ioniţă a îndemnat „să aşteptăm, să vedem mai întâi încotro se mişcă lucrurile, în special la Chişinău”. „Este o similitudine aproape perfectă între Chişinău şi Bucureşti. S-au schimbat guvernele. În momentul de faţă guvernele şi preşedinţii sunt pe aceeaşi linie de susţinere politică. Haideţi să aşteptăm şi apoi vom vedea ce anume putem face pe viitor. Cred eu că este mult prea curând să ne aventurăm în afirmaţii hazardate care pot transmite semnale nepotrivite în spaţiul public”, a spus ambasadorul.

Întrebat dacă se poate pronunţa asupra evoluţiei curentului unionist vs curentul statalist în Republica Moldova, a acceptat să se refere doar la „un fenomen social, numit dorinţa de unire”. „Această dorinţă de unire, nici în România şi nici chiar în fost Republică Sovietică Socialistă Moldovenească nu a murit. Acum 80 de ani, când s-a pus graniţa la Prut, nimeni nu i-a întrebat pe cetăţeni în ce ţară vor să trăiască, iar acea decizie samavolnică de atunci, a produs foarte multe drame la nivel interpersonal”.

„Am călătorit mult în Republica Moldova şi am întâlnit familii care mulţi ani, multe decenii au fost separate. Unii fraţi a rămas în stânga Prutului, alţii în dreapta Prutului. Familiile nu aveau voie nici măcar scrisori să-şi trimită unii altora. Odată ce a fost ridicată sârma ghimpată de pe Prut, care evident nu ni-o dorim să ajungă vreodată acolo, aceste relaţii au început să se dezvolte natural”, a declarat Daniel Ioniţă.

Diplomatul a mai afirmat că „chiar şi pe timpul lui Ceauşescu şi pe timpul apartenenţei Republicii Moldova la Uniunea Sovietică, sentimentul unionist a existat în cele două societăţi şi pare că o să existe în continuare. „Mulţi văd chestiunea aceasta că singura soluţie salvatoare, panaceul acela universal care rezolvă pe deplin toată chestiunea. Alţii consideră lucrul respectiv mai degrabă ca o oportunitate politică de reapropiere, reacordare, crearea unor condiţii care să permită o dezvoltare societală bazată pe baze mai bune”, a afirmat diplomatul.

Daniel Ioniţă susţine că România priveşte UTA Găgăuzia şi regiunea transnistreană care părţi integrante ale Republicii Moldova, iar eforturile depuse de către Guvernul României în ultimii ani, în direcţia susţinerii unor proiecte sociale nu au fost limitate la un anumit areal geografic şi nu au fost condiţionate de o anumită limbă vorbită sau de susţinerea unor sau altor factori politici. „În ultima perioadă, România a avut proiecte sociale pe care le-a derulat cu egală deschidere în toate regiunile Republicii Moldova, inclusiv în Autonomia Găgăuză, unde, dincolo de donaţia unor microbuze şcolare, avem anumite proiecte pe care le dorim să fie realizate. Unul dintre aceste proiecte vizează reparaţia liceului Mihai Eminescu, care este singurul liceu din limba română din Comrat”, a spus ambasadorul.

Daniel Ioniţă a afirmat că recent s-a întâlnit cu başcanul Găgăuziei, Irina Vlah, care i-a spus că este nevoie de mai multe astfel de licee în regiune, pentru că este nevoie să se cunoască foarte bine limba de stat. „Cei de acolo au realizat că izolarea nu ajută la absolut nimic. Poţi să-ţi menţii o autonomie culturală şi poate este firesc să fie aşa, dar dacă te închizi în carapacea ta şi te separi total de lume, asta nu foloseşte nimănui, poate doar cu excepţia celor care, din când în când, pe ciclurile electorale, îşi adus aminte de tine şi vin acolo de dragul voturilor pe care tu le poţi oferi. Dar atât, nimic mai mult”, a opinat diplomatul român.

Referitor la regiunea transnistreană, Daniel Ioniţă a afirmat că România împreună cu statele membre ale UE urmăreşte cu deosebită atenţie evoluţia lucrărilor din formatul 5+2. Acest format, în opinia sa, este singurul în care România crede şi singurul pe care îl susţine şi doreşte ca rezultatele obţinute în acest format să respecte pe deplin integritatea teritorială a Republicii Moldova, înăuntru graniţelor sale recunoscute. Dar şi mai mult este important ca rezultatul să nu afecteze nicidecum vectorul european al Republicii Moldova.