Departamentul de Stat al SUA: În Moldova continuă presiunile oficiale asupra judecătorilor şi corupţia în sectorul justiţiei

FOTO pixels.com

Într-un raport de 46 de pagini, Departamentul de Stat al SUA dă o radiografie a drepturilor omului în Republica Moldova, domeniu care determină obiectivele de cooperare cu Republica Moldova.

În timp ce legea interzice tortura şi alte tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, acestea se practică în instituţiile de detenţie şi în instituţiile psihiatrice, la fel ca şi maltratarea în detenţia preventivă, în special în inspectoratele raionale de poliţie, spune raportul.

Cu referinţă la cazul lui Veaceslav Platon, calificat drept caz de „sensibilitate politică”, se invocă plângerea avocaţilor despre accesul limitat la client şi multiple restricţii impuse de administraţia închisorii. La fel, sunt amintite încercările nereuşite ale Amnesty International, ombudsmanului şi ONG-urilor de a vizita deţinuţii în dosarul de fraudă bancară din 2014. Se menţionează că, deşi înţelegerea din 1999 de reţinere şi transferare pe malul stâng al Nistrului a persoanelor solicitate de Tiraspol fără un proces adecvat a fost recunoscută drept neconstituţională, practica a continuat în mod informal. Cu toate că legea prevede că persoanele arestate sau reţinute au dreptul să se apere în instanţă şi să obţină eliberarea promptă şi compensaţia în cazul în care se constată că au fost reţinute ilegal, autorităţile uneori nu respectă aceste prevederi, afirmă autorii documentului.

Continuă presiunile oficiale asupra judecătorilor şi corupţia în sectorul justiţiei. În luna iunie 2018, exemplifică raportul, instanţele judecătoreşti au emis o decizie de invalidare a rezultatelor alegerilor primăriei de la Chişinău, câştigate de o figură a opoziţiei politice. Procesul judiciar din două instanţe a fost criticat de societatea civilă, organismele internaţionale şi oficiali ai UE, decizia ambelor instanţe fiind considerată drept motivată politic, netransparentă şi ilegală, specifică documentul.

Printre multitudinea de exemple care ilustrează abordarea drepturilor omului de către autorităţi se regăseşte şi cazul Domnicăi Manole, eliminarea căreia din sistemul judiciar a început cu un aviz consultativ al SIS, ceea ce este considerat ilegal de experţii judiciari.

În altă ordine de idei, autorii notează că, în luna august, o serie de reprezentanţe media afiliate politic au publicat fragmente din corespondenţa privată a mai multor lideri ai partidelor de opoziţie. Numărul de rapoarte neconfirmate de interceptare ilegală a telefoanelor liderilor; filare; ameninţări la adresa membrilor familiei; intimidarea reprezentanţilor regionali ai partidelor de opoziţie a crescut în cursul anului.

Deşi legea prevede libertatea de exprimare, presiunile asupra presei independente au continuat în cursul anului şi un număr de jurnalişti de investigaţie au raportat că au fost intimidaţi şi hărţuiţi după publicarea articolelor de investigaţie cu privire la figurile politice.

Concentrarea proprietăţii în mass-media continuă să fie o problemă. Departamentul de Stat se referă la raportul „Nations in Tranzit” al Freedom House, potrivit căruia sectorul mass-media al ţării a rămas în zona aceloraşi provocări ca şi în anii precedenţi: influenţă politică şi oligarhia excesivă; propagandă şi manipulare externă şi internă; lipsa de transparenţă privind proprietatea media; independenţa limitată a autorităţii de reglementare în domeniul radiodifuziunii; concurenţa neloială pe piaţa de publicitate.

În raport este amintit primarul oraşului Orhei, Ilan Şor, care a postat un videoclip pe Facebook cu atacuri verbale la adresa jurnaliştilor, dar şi a împiedicat un protest al jurnaliştilor de opoziţie. Biroul ONU din ţară, notează autorii raportului, a condamnat atacul lui Şor ca discurs de ură şi incitare la violenţă împotriva jurnaliştilor şi oponenţilor politici şi a cerut o investigaţie. Deşi Alexandr Petcov, jurnalist şi fost parlamentar, a depus o plângere formală, până în noiembrie n-a fost întreprinsă nicio acţiune pe acest caz, scrie în raport.

Departamentul de Stat al SUA consideră că corupţia a rămas una dintre cele mai grave probleme ale ţării. În timp ce legea prevede sancţiuni penale pentru corupţie, Guvernul nu a reuşit să pună în aplicare legea în mod eficient, iar oficialii s-au angajat frecvent în practici corupte cu impunitate, specifică documentul. A existat o corupţie larg răspândită în cadrul sistemului judiciar şi al altor structuri de stat. Guvernul a înregistrat unele progrese în investigarea cazurilor de corupţie a oficialităţilor publice şi de justiţie, însă aceste acţiuni au fost percepute ca o justiţie selectivă.

Cât priveşte cetăţenii simpli, aproximativ 40-50% dintre ei au recunoscut că au plătit mită celor care lucrează în sectorul public, se arată în document.

Raportul dă apreciere şi "migraţiei" politice. Fenomenul este considerat drept fără precedent şi defecţiunile au demonstrat amploarea influenţelor corupte în parlament şi cumpărarea de sprijin politic. Raportul „2017 Nations in Tranzit” a indicat faptul că politicienii locali au schimbat partidele „probabil, pentru bani sau, posibil, din cauza ameninţărilor şi intimidării”, citează autorii raportului.

Alte capitole din raportul Departamentului de Stat examinează drepturile omului în Republica Moldova pe segmentul derulării procesului politic, a drepturilor minorităţilor naţionale / rasiale / etnice; religiei; refugiaţilor; identităţii de gen; dreptului la muncă etc.