Dodon ripostează: Parlamentul va vota o declaraţie prin care va constata faptul uzurpării Curții Constituționale în interesul politic al Maiei Sandu

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Igor Dodon la şedinţa fracţiunii parlamentare a PSRM
Igor Dodon la şedinţa fracţiunii parlamentare a PSRM

Liderul PSRM, Igor Dodon, a declarat că prin decizia Curţii Constituţionale din 15 aprilie, prin care s-a dat aviz pentru dizolvarea Parlamentului, a fost „discreditat statul de drept” şi s-a „mers pe calea uzurpării puterii în interesul președintelui Maia Sandu, în stilul lui Plahotniuc”. În acest sens, Dodon a comunicat că „Parlamentul trebuie să dea nota corespunzătoare judecătorilor CC.”

Prin urmare, la şedinţa fracţiunii parlamentare a Partidului Socialiştilor, din 16 aprilie, s-a decis că PSRM va înainta un proiect de hotărâre a Parlamentului care „va constata faptul uzurpării Curții Constituționale de către trei judecători ai Înaltei Curți (Manole, Șova, Roșca) în interesul politic al președintelui, încălcarea jurământului depus în fața Parlamentului”.

Dodon a precizat că Parlamentul va solicita demisia celor trei judecători care au votat pentru dizolvarea Parlamentului.

Potrivit lui, declaraţia respectivă va fi similară cu cea din anul 2019, când Parlamentul a votat o declaraţie cu privire la recunoaşterea caracterului captiv al statului. Atunci, Parlamentul a cerut demisia şefilor mai multor instituţii şi a acordat vot de neîncredere judecătorilor Curţi Constituţionale, care ulterior au demisionat.

„Noi nu ne-am temut niciodată de alegeri parlamentare anticipate și suntem pregătiți pentru acestea mai bine decât oricare partid din țară, având cea mai dezvoltată infrastructură de partid în toată țara, în toate localitățile, o echipă puternică, cu reprezentanți în conducerea la majoritatea consiliilor raionale, municipale și locale. Rămânem fermi pe poziția că alegerile nu pot fi desfășurate în condițiile pandemiei și vom insista ca acestea să aibă loc doar după ce în țară vor fi aduse 1-1,5 milioane de vaccinuri anticovid și vor fi vaccinați cel puțin 500-600 mii de cetățeni, prioritar din prima linie și din grupele de risc”, a scris Igor Dodon pe Facebook.

Dodon consideră că „Maia Sandu, care acționează în stilul trișorilor și gangsterilor pe principiul „scopul justifică mijloacele”, nu va putea asigura o schimbare calitativă în bine a societății moldovenești sub sloganurile false ale integrării europene și reformei justiției.” 

„Poporul Moldovei a fost martorul experimentelor amare ale așa-numiților "eurointegratori" făcute în țara noastră începând cu anul 2009, de către alianțele de integrare europeană, atunci când furau miliardele din sistemul bancar, închideau școli, vindeau la prețuri mizere activele strategice ale statului”, a mai spus Dodon.

Amintim că preşedintele Maia Sandu a obţinut o primă victorie - ea a reuşit să dizolve Parlamentul de la Chişinău. Curtea Constituţională a Republicii Moldova a admis joi, 15 aprilie, sesizarea Maiei Sandu privind constatarea circumstanţelor de dizolvare a Parlamentului şi a dat avizul în acest sens. Astfel, Maia Sandu urmează în timpul apropiat să semneze decretul de dizolvare a Parlamentului şi să anunţe data alegerilor parlamentare anticipate.

Maia Sandu a fost prezentă la şedinţa Curţii şi a adus mai multe argumente ce ar justifica dizolvarea Parlamentului. În special, Maia Sandu s-a referit la articolele din Constituţie ce prevăd că Parlamentul poate fi dizolvat odată ce a eşuat să învestească un Guvern, în urma a cel puţin două tentative şi în termen de trei luni.

Maia Sandu a accentuat, în faţa judecătorilor Curţii, că a respectat Constituţia în procesul de învestire a Guvernului, argument cu care nu sunt de acord oponenţii săi politici - Partidul Socialiştilor şi Partidul Şor, care formează o majoritate parlamentară şi care consideră că Maia Sandu a ignorat opinia Parlamentului şi a înaintat un candidat propriu la funcţia de premier, dar nu unul propus de majoritatea deputaţilor, precum stipulează hotărârile anterioare ale Curţii.

Menţionăm că alegerile parlamentare anticipate pot fi organizate peste cel puţin 60 de zile de la dizolvarea Parlamentului, dar nu mai târziu de trei luni de la data dizolvării Parlamentului. Totodată, alegeri parlamentare nu pot fi organizate pe durata stării de urgenţă. Deocamdată, în Republica Moldova a fost instituită starea de urgenţă până pe 30 mai, în contextul luptei cu pandemia COVID-19. Mai mulţi deputaţi consideră că starea de urgenţă a fost instituită la iniţiativa lui Igor Dodon pentru a amâna data alegerilor parlamentare anticipate.

Preşedintele fracţiunii PSRM din Parlament, Corneliu Furculiţă, spune că formaţiunea sa se va adresa comunităţii internaţionale în eventualitatea în care Curtea Constituţională va lua o decizie contrară Legii Supreme privind dizolvarea Parlamentului. Furculiţă spune că nu există temei de dizolvare a Legislativului în condiţiile existenţei unui candidat la funcţia de prim-ministru care are susţinerea unei majorităţi parlamentare.

Preşedintele Maia Sandu a anunţat luni, 29 martie, după ce a încheiat consultările cu toate fracţiunile parlamentare, în contextul a două tentative eşuate de învestire a unui Guvern, că au fost întrunite toate circumstanţele legale pentru dizolvarea Parlamentului. Şeful statului a comunicat că a sesizat Curtea Constituţională pe acest subiect, iar dacă va primi avizul Înalţii Curţi, va semna decretul de dizolvare a Parlamentului.

Igor Dodon a declarat luni, 29 martie, după ce preşedintele Maia Sandu a anunţat că sesizează Curtea Constituţională privind dizolvarea Parlamentului, ca urmare a două tentative eşuate de învestire a unui Guvern, că socialiştii vor folosi toate instrumentele politice şi juridice pentru a nu admite declanşarea alegerilor parlamentare anticipate în plină pandemie. Dodon a spus că alegerile vor fi organizate nu atunci când doreşte Maia Sandu, dar doar după ce vor fi vaccinaţi cel puţin 300-400 mii de cetăţeni. Potrivit lui Dodon, alegerilor nu vor avea loc mai devreme de luna septembrie-octombrie 2021.

Majoritatea parlamentară PSRM-ŞOR consideră că nu există temei de dizolvare a Parlamentului atât timp cât există o majoritate parlamentară care vrea să învestească un Guvern. De partea cealaltă, experţii care o simpatizează pe Maia Sandu, dar şi reprezentanţii PAS consideră că există circumstanţe de dizolvare a Parlamentului, odată ce au eşuat cele două tentative de învestire a Guvernului în timp de 90 de zile. 

Candidatul desemnat de preşedintele Maia Sandu la funcţia de prim-ministru, Igor Grosu, a venit joi, 25 martie, în faţa deputaţilor pentru a prezenta echipa guvernamentală şi programul de guvernare al Guvernului. Şedinţa Parlamentului nici nu a început bine, că deputaţii din majoritatea parlamentară PSRM-ŞOR au părăsit sala plenului, iar preşedintele Legislativului a închis şedinţa din lipsă de cvorum. Astfel, a eşuat cea de-a doua tentativă de a învesti un Guvern.

Vicepreşedintele Parlamentului, deputatul Platformei DA, Alexandru Slusari, a declarat că eşuarea învestirii Guvernului „este un circ regizat şi realizat de PSRM-ŞOR şi PAS. Potrivit lui, nici PAS, formaţiunea Maiei Sandu, nu a vrut să voteze pentru propriul Guvern, în speranţa de a provoca alegeri anticipate.

Liderul PDM, deputatul Pavel Filip, a lansat un atac dur la adresa Maiei Sandu şi a lui Igor Dodon după eşuarea învestirii Guvernului. Filip îi consideră pe cei doi principalii vinovaţi de criza politică din Moldova. 

Igor Dodon a reiterat că PSRM invită toate partidele la dialog pentru a găsi soluţii de depăşire a crizei politice. Liderul PSRM a menţionat că este gata să semneze un acord cu formaţiunile politice parlamentare privind data organizării alegerilor parlamentare anticipate, care ar urma să fie organizate după depăşirea crizei sanitare.

Dodon a menţionat că ambasadorul Moldovei la Moscova, Vladimir Golovatiuc, rămâne candidatul majorităţii parlamentare pentru funcţia de prim-ministru.

Ministrul Justiţiie în exerciţiu, Fadei Nagacevschi, susţine că Parlamentul nu va putea fi dizolvat, deşi aparent există circumstanţe de dizolvare, precum eşuarea a două tentative de învestire a unui Guvern şi depăşirea termenului de 90 de zile în care Guvernul putea fi învestit.

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite