EDITORIAL Mica înţelegere dintre Filat şi Şevciuk

Evgheni Şevciuk a făcut un pas mic, permiţând de Paşte şi de Blajini cetăţenilor de rând să traverseze aşa-zisa vamă transnitreană fără a completa fluturaşe birocratice. Nu ştim a cui a fost iniţiativa, dar călătorii care au trecut în acest weekend Nistrul au salutat-o, şuşotindu-se. Toţi moldovenii, indiferent de etnie, aşteaptă ca mica înţelegere dintre Filat şi Şevciuk să dea roade şi să se transforme într-o

De aproape jumătate de an, în raioanele din est, necontrolate de autorităţile constituţionale, se simte o adiere de schimbare. În decembrie anul trecut, în ziua aşa-ziselor alegeri prezidenţiale, am văzut, la autogara din Dubăsari, pentru prima dată, discutându-se cu interes despre procesele politice. Până atunci, timp de două decenii, a funcţionat o singură placă, cea a lui Smirnov, despre „fasciştii români de la Chişinău care vor să ocupe poporul transnistrean şi să-l românizeze". Din acel moment, oamenii au început să vorbească deschis despre politicienii lor (separatişti), dar mai ales despre ilegalităţile săvârşite de clica lui Smirnov. Ca şi pe malul drept acum aproape trei ani, transnistrenii şi-au pus mari speranţe în tânărul Şevciuk venit la putere.

Cel care declara la început de mandat că va munci pentru „independenţa Transnistriei", peste câteva luni se întâlnea la un concert, la Chişinău, cu premierul moldovean sau se înţelegea cu acesta să deblocheze circulaţia feroviară peste Nistru, întreruptă de şase ani. Iată că acum o altă mică revoluţie s-a produs în nişte minţi la Tiraspol. Desigur, nu trebuie să idealizăm acest fapt şi pe acest lider, dar vorbesc din prisma omului simplu, care vizitează periodic acea palmă de pământ din componenţa Republicii Moldova.

Singura chestiune ce li se poate reproşa oamenilor veniţi de peste Nistru e că sunt prea rusificaţi (în cazul moldovenilor) sau chiar rusofoni şovini. Dar cei care spun aceste lucruri ar trebui să se uite în jur, la Chişinău, Bălţi, Cahul sau în orice urbe din această ţară. Nu vi s-a întâmplat niciodată să mergeţi la magazin sau să sunaţi la o instituţie publică şi să vi se răspundă doar în rusă? Şi asta în condiţiile în care statul Republica Moldova a cheltuit milioane de lei pentru ca rusofonii să înveţe româna. Şi care-i rezultatul? Oare nu suntem noi de vină că nu am fost consecvenţi?

Încă un detaliu ce nu ar trebui ignorat - majoritatea tinerilor de peste Nistru vin astăzi să studieze la Chişinău. Ei văd mai multe şanse de realizare aici decât în republica lor separatistă. E adevărat că jumătate o fac în limba rusă, dar asta deoarece nu li se oferă această oportunitate.

Deci nu trebuie să vorbim de Transnistria ca despre un ţarc, cu o populaţie izolată. Aceşti oameni circulă prin Republica Moldova, se căsătoresc, îşi schimbă locul de trai. Iată de ce ridicarea unei mici bariere, şi doar pentru trei zile, este salutată. Acum este important ca acestă revoluţie din minţile liderilor separatişti să continue, iar deciziile luate să fie în beneficiul cetăţenilor. De asemenea, sper ca Guvernul de la Chişinău să fie mai insistent în teritoriul pe care singur l-a abandonat mulţi ani în urmă. Nu trebuie să ne plângem pe rogozini şi smirnovi, dar să încercăm să-i cucerim pe acei oameni.