Politică

articolul anterior articolul urmator

Ex-miniştrii Vitalie Marinuţa şi Adrian Cioroianu salută semnarea Acordului de Asociere cu UE, de Republica Moldova

0
27 Jun 2014 20:14:05
Ion Petrescu

La scurt timp, după ce premierul Iurie Leancă pecetluia, la Bruxelles, prin semnătura sa, calea europeană, pentru viitoarea evoluţie a Republicii Moldova, energicul ex-ministru al apărării, de la Chişinău, Vitalie Marinuţa îmi răspundea la câteva întrebări de interes general. Cu câteva ore înainte, fostul ministru de externe al României, Adrian Cioroianu se pronunţa în aceeaşi chestiune de interes comun, pentru cele două state româneşti.

I. Chişinău, vineri, 27 iunie, ora 10.21.

- Cum apreciaţi, domnule ministru Vitalie Marinuţa, semnarea, la Bruxelles, a Acordului de Asociere la Uniunea Europeană, de către premierul Republicii Moldova? 

- De la bun început aş dori să aduc sincere felicitări tuturor cetăţenilor Republicii Moldova, dar în special celor ce au crezut şi au muncit cu adevărat pentru ca acest eveniment, semnarea Acordului de Asociere a Republicii Moldova, cu Uniunea Europeană să devină realitate. Am obţinut ceea ce am dorit mulţi ani, dar şi posibilitatea de a depune şi mai multe eforturi, ca să obţinem perspectiva aderării reale la această comunitate civilizată. În viziunea mea, semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană este cel mai important eveniment din istoria recentă a Republicii Moldova, care marchează începutul unei noi perioade de dezvoltare. Acest eveniment este un succes comun al tuturor cetăţenilor din Republica Moldova şi Uniunea Europeană, beneficiile căruia, în timp, vor schimba în bine modul nostru de viaţă. Totodată, semnarea Acordului este doar un prim pas în procesul de obţinere a statutului de membru al Comunităţii Statelor Europene, pe care şi-l doresc o mare parte din cetăţenii Republicii Moldova. Pentru atingerea acestui scop important trebuie să fim conştienţi că vom avea foarte mult de muncit la implementarea tuturor prevederilor Acordului de Asociere. Aceasta include schimbarea de mentalitate, o clasă politică şi economică mult mai responsabilă, reforme structurale şi instituţionale profunde, în conformitate cu normele europene, sporirea standardelor de calitate în toate domeniile ş.a.md. Dar, dacă vom reuşi să implementăm ce am semnat, cu ajutorul ţărilor membre ale Uniunii Europene şi al partenerilor noştri, din Statele Unite ale Americii, ne vom apropia şi în final ne vom integra politic, economic, cultural şi în alte domenii, inclusiv cel de securitate, în cea mai mare comunitate de state democratice, unde respectul faţă de drepturile omului este pe primul plan, unde există o mare economie de piaţă şi cea mai puternică umbrelă de securitate şi apărare. Noi merităm acest loc şi sunt sigur că după primul pas va urma şi al doilea. 

- Cum comentaţi înfiinţarea biroului de legătură al NATO la Chişinău? 

- În calitatea mea de ”ambasador neoficial al NATO în Republica Moldova”, aşa am fost numit de către opoziţia comunistă încă în anul 2009, când abia preluasem funcţia de Ministru al Apărării al Republicii Moldova, pot doar să salut, aşa cum am făcut-o mereu, o eventuală aprofundare a relaţiilor noastre militare cu NATO şi SUA. Din septembrie 2009, contactele Republicii Moldova cu Alianţa Nord-Atlantică au sporit considerabil, iar asistenţa SUA s-a extins asupra multor proiecte noi, în domeniul militar. Deschiderea unui birou permanent al acestei organizaţii la Chişinău ar permite intensificarea lucrului în domeniul implementării prevederilor Planului de Parteneriat Moldova-NATO, sensibilizarea politicienilor, de la Chişinău, asupra problemelor de securitate, dar şi atragerea mai multor investiţii, din partea ţărilor membre ale acestei organizaţii, în realizarea proiectelor cu caracter non-militar. Totodată, în contextul evenimentelor din Ucraina este evident că securitatea Republicii Moldova, inclusiv cea militară ar putea fi în pericol şi statutul de neutralitate nu ne este de ajutor. Cooperarea chiar şi mai aprofundată cu NATO, fără a avea statutul de membru, ne va aduce foarte multe beneficii pentru a ne pregăti mai eficient, pentru o eventuală agresiune, însă după cum am observat din evenimentele recente, NATO are instrumente, pentru a susţine statele nemembre în aceste cazuri. Aş dori ca dinamica dezvoltării relaţiilor noastre cu NATO să ducă la o eventuală aderare la această organizaţie importantă de securitate colectivă, iar clasa politică de la Chişinău să întreprindă măsuri reale, nu numai pentru a se integra Republica Moldova în spaţiul politic, economic şi cultural al Uniunii Europene, dar şi în spaţiul de securitate euroatlantic. 

Vitalie Marinuţa, al patrulea din stânga fotografiei, alături de conaţionalii din Horăşti, Ialoveni. 

- Ce efect va avea racordarea, în această vară, a Republicii Moldova, la conducta cu gaze provenind din România? 

- În secolul XXI, securitatea oricărui stat deja nu mai este axată doar pe apărarea naţională. Securitatea naţională include diverse domenii de o importanţă majoră, pentru viabilitatea statelor: energetic, economic, informaţional, ecologc, demografic ş.a. Asigurarea energetică este unul din principalele domenii, dacă nu cel mai important în asigurarea securităţii naţionale. Cercetările ştiinţifice arată că, în ultimii 20 de ani, în Europa a crescut interdependenţa dintre accesul la resursele energetice şi dezvoltarea macroeconomică a statelor. De asemenea, conform prognozelor, în următorii 15-20 de ani ponderea gazelor naturale, în totalul consumului energiei primare în Europa va creşte până la 30% şi Republica Moldova nu va face o excepţie de la aceste tendinţe. Procesul de racordare a sistemului de aprovizionare cu gaze naturale a Republicii Moldova la cel european, prin intermediul României, element al căruia este gazoductul Iaşi-Ungheni, ca sursă alternativă, va contribui la diminuarea dependenţei energetice de Federaţia Rusă, care deţine, pe teritoriul ţării noastre, monopolul în acest domeniu. Deşi iniţial capacitatea acestui gazoduct nu va acoperi totalmente necesităţile noastre, de gaze naturale, cu timpul, prin eforturi comune, ale Uniunii Europene, României şi Republicii Moldova ea va fi sporită, astfel diminuând posibilitatea Federaţiei Ruse de a folosi problema energetică ca instrument de presiune politică. Doar Rusia a demonstrat deja disponibilitatea sa de a folosi instrumentele de presiune economică, pentru a atinge scopuri politice, în raport cu Republica Moldova. În septembrie 2013 a fost impus un embargo, asupra importului vinurilor moldoveneşti pe piaţa rusească, în scopul descurajării intenţiilor de integrare europeană a Chişinăului, fapt confirmat de vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, după vizita sa, din 9 mai 2014. Dependenţa actuală de Federaţia Rusă, prin importul surselor energetice, în special al gazului natural, dar şi în managementul reţelelor de transport ne face foarte vulnerabili în faţa unicului partener energetic şi este un pericol iminent la adresa securităţii naţionale. Pericolul devine şi mai evident în special acum, când ne dorim o apropiere mai mare de Uniunea Europeană, pe toate domeniile, proces care evident nu este agreat de către Federaţia Rusă. În aceste condiţii, construcţia şi ulterior extinderea capacităţii gazoductului Iaşi – Ungheni trebuie să devină o prioritate vitală pentru Guvernul Republicii Moldova şi tratată ca o problemă de securitate naţională primordială. 

- Care este părerea dumneavoastră cu privire la evenimentele din Ucraina şi influenţa acestora asupra climatului politic din Republica Moldova? 

- Sunt de acord cu poziţia subsecretarului de stat american, Victoria Nuland, care consideră că acest conflict, din regiunile de est ale Ucrainei constituie cea mai mare provocare în adresa securităţii europene, de la războiul din Iugoslavia. Veridicitatea acestei afirmaţii este confirmată şi prin faptul că din cauza evenimentelor date, pentru prima dată în ultimul deceniu, statele europene iau serios în calcul  sporirea capacităţilor militare naţionale, dar şi pe cele ale Alianţei. În aceste condiţii, Republica Moldova, care are doar doi vecini, România şi Ucraina, este influenţată direct, nu numai politic, dar şi economic şi social şi trebuie să trateze cu seriozitate ce se petrece acolo. În urma evenimentelor din estul Ucrainei, climatul politic în Republica Moldova, tensionat în permanenţă, din cauza disputei privind integrarea în Uniunea Euroasiatică versus Uniunea Europeană şi a viitorului scrutin parlamentar, a devenit şi mai instabil. Partidele politice au reacţionat în conformitate cu retorica lor, astfel divizând şi mai tare societatea. Fiecare actor politic se străduie să folosească criza din estul Ucrainei pentru a îşi consolida electoratul, pentru alegerile parlamentare din luna noiembrie. În mesajele partidelor politice de la guvernare, în afara proceselor de integrare economice, politice şi sociale cu Uniunea Europeană au apărut mai multe discuţii în susţinerea acordării atenţiei mai sporite securităţii statului, inclusiv celei militare, fapt de care se vorbea doar cu o jumătate de voce până acum şi care se considera în afara oricărei priorităţi, chiar la finele anului trecut. Mă bucură faptul că oficialii de la guvernare deja nu se mai tem să facă declaraţii despre necesitatea de integrare în structurile euroatlantice şi despre utilitatea revizuirii statutului de neutralitate, necesitatea implementării unor programe adiţionale de asistenţă militară, din partea partenerilor strategici: SUA, NATO, România, fapt solicitat nu o singură dată de echipa Ministerului Apărării, cu mult timp în urmă. Principalul partid de opoziţie din Republica Moldova, partidul comuniştilor, deşi este vehement împotriva politicilor interne, promovate de coaliţia pro-europeană de guvernare şi-a schimbat radical retorica, faţă de politica externă şi vectorul european de dezvoltare a ţării. În scopuri electorale, PCRM iarăşi a devenit susţinător al proceselor de integrare europeană şi nu mai înaintează Parlamentului moţiuni simple împotriva demnitarilor de la guvernare, pentru afirmaţii pe subiecte legate de eficienţa capabilităţilor noastre militare, pentru o eventuală folosire conform destinaţiei. În condiţiile actuale, pentru ca evenimentele din Ucraina să nu devină o sursă şi mai mare de instabilitate pentru Republica Moldova, procesele ce au loc zilnic acolo trebuie foarte bine monitorizate, studiate, analizate şi tratate cu maximă seriozitate. Clasa politică împreună cu structurile de stat din domeniul securităţii, ordinii publice şi cel al apărării poartă responsabilitatea adecvată. În al doilea rând, sunt necesare măsuri de contracarare a eventualelor provocări din partea forţelor ce îşi doresc această tensionare şi în viitorul apropiat, prin   destabilizarea situaţiei interne. Ultimele dezvăluiri ale structurilor de securitate din Republica Moldova demonstrează că unele persoane sunt deja antrenate în afara ţării şi nu este exclusă posibilitatea existenţei şi unui plan de tensionare a situaţiei, întocmit nu de principalii lideri antieuropeni, dar de persoane mult mai competente, din birouri aflate în afara ţării. Cu toate acestea, chiar dacă unele forţe vor încerca să întreprindă măsuri cu caracter antistatal sunt ferm convins că structurile de forţă au capacitatea de a menţine sub control situaţia internă şi nu vor permite o escaladare de genul acţiunilor ce au loc în estul Ucrainei.


II. Bucureşti, joi, 26 iunie, ora 13.30.

La invitaţia a doi membri fondatori ai Clubului Militar Român de Reflecţie Euroatlantică, profesorul de azi, ministrul de ieri, Adrian Cioroianu, a acceptat provocarea unui brainstorming filmat, axat pe ultimele evoluţii din Republica Moldova, Ucraina, Rusia, Polonia, Irak şi Statele Unite ale Americii. 

În acest context, distinsul compatriot a afirmat:

Această Românie răsăriteană este o realitate istorică. 

Un pământ românesc, căruia cei mai mulţi dintre noi îi spun Basarabia, în continuare, dar care, în egală măsură, este şi o realitate politică.

Este un stat acum, vecin nouă, Republica Moldova.

Îi dorim să parcurgă acelaşi drum pe care noi l-am parcurs, nu foarte uşor, dar cu rezultate totuşi bune. 

Mă refer la această apropiere de spaţiul euroatlantic, de Europa occidentală.

Ştiţi la fel de bine, ca şi mine, că trebuie să se ajute şi ei, dincolo de ajutorul pe care România îl va da necondiţionat.  

În opinia mea, Moscova este direct interesată de rămânerea Transnistriei în graniţele Republicii Moldova, dar într-o structură federativă, sau, în orice caz, într-o structură care să dea un cuvânt de spus Tiraspolului, în politica internă şi externă a Republicii Moldova. 

Republica Moldova trebuie să meargă ferm, către Bruxelles. 

Repet, către Bruxelles, nu este vorba de unire mâine, între noi şi Republica Moldova. 

Dialogul integral îl puteţi viziona în imaginile filmate postate mai jos:

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările