Experţi: Viitorul Guvern de la Chişinău va trebui să facă faţă creşterii deficitului bugetar

În perioada post-electorală, viitorul Guvern va trebui să facă faţă creşterii deficitului bugetar în paralel cu încetinirea creşterii economice, susţin experţii Centrului analitic independent Expert-Grup. Prognozele acestora sugerează o decelerare a creşterii economice în 2019, de până la 3,5%, pe fundalul înrăutăţirii situaţiei economice din regiune, dar şi o încetinire a activităţii investiţionale.

În opinia experţilor, concomitent, deficitul bugetar ar putea atinge nivelul de 3% din PIB, fapt ce se va reflecta în creşterea împrumuturilor de la bănci, depravând şi mai mult sectorul real de resursele creditare bancare, transmite IPN.

Într-o ediţie a publicaţiei „Realitatea Economică”, experţii Centrului menţionează că anul 2019 va fi marcat de două fenomene contradictorii. Este vorba despre febra iniţiativelor şi a politicilor electorale care, cel mai probabil, va fi urmată de anumite ajustări neplăcute în perioada post-electorală.

„Creşterea intensităţii politicilor populiste şi electorale în apropierea alegerilor nu este un fenomen nou nici pentru Republica Moldova şi nici pentru alte state. Totuşi, elanul promisiunilor şi al politicilor cu impact bugetar negativ evident, lansate înaintea alegerilor parlamentare de către guvernarea de la Chişinău, nu poate să nu trezească îngrijorări, în special, în contextul creşterii deficitului bugetar şi al împrumuturilor făcute de Guvern la bănci”, susţin experţii.

Potrivit lor, acestea au un caracter ad-hoc, fiind promovate în afara cadrului de planificare strategică a executivului. Prin urmare, implementarea lor va necesita realocarea de resurse financiare, instituţionale şi umane publice în interese politice, ceea ce va afecta negativ alte domenii.

Printre numeroasele demersuri de acest fel, lansate în ultimul timp, experţii au identificat cele mai evidente cinci acţiuni electorale care implică mai multe riscuri iminente. Printre acestea se numără acordarea suportului unic pentru beneficiarii de pensii, majorările de salarii în sectorul bugetar, precum şi reforma fiscală. Mai sunt menţionate şi programele „Prima casa 1, 2 şi 3”, dar şi scutirea temporară de plata taxelor vamale pentru exporturile moldoveneşti destinate pieţei ruse.

Deşi, la prima vedere, potrivit Expert-Grup, acţiunile în cauză poartă un caracter benefic, în timp efectele lor vor fi neutre sau chiar negative pentru creşterea economică şi bunăstarea populaţiei. Şi anume, deşi acordarea suportului unic pentru pensii, în mărime de 600 de lei, va constitui un beneficiu direct acordat unei categorii importante de persoane cu venituri mici, aceasta nu va soluţiona problema în sine. Suportul urmează să fie acordat o singură dată, ceea ce înseamnă că bunăstarea beneficiarilor nu se va ameliora. În schimb, Guvernul va trebui să identifice circa 360 de milioane de lei prin rectificare bugetară, ceea ce va implica creşterea împrumuturilor de la bănci sau realocarea de la alte domenii, poate la fel de importante.

În ceea ce ţine de Programul „Prima Casă”, deşi a fost prevăzut ca un mecanism benefic pentru persoanele care nu-şi pot permite un credit ipotecar în condiţii de piaţă, comportă cel puţin două riscuri, în opinia experţilor. Este vorba despre riscul acordării creditelor beneficiarilor care, de fapt, nu-şi vor putea onora obligaţiunile de plată, cu impact negativ asupra bugetului de stat, şi asta deoarece Guvernul va acoperi jumătate din creditele falimentare. La fel, este punctat şi riscul distorsionării pieţei de creditare prin determinarea băncilor să aloce resursele creditare, pe termen lung, în sectorul imobiliar, lipsind de „bani lungi” alte sectoare şi cu implicaţii negative asupra activităţii investiţionale. La unele bănci care participă activ în acest program indicatorii lichidităţii pe termen lung deja s-au apropiat de limitele minime admise.

În opinia experţilor, pentru a face faţă dezechilibrelor fiscale, viitorul Guvern ar putea recurge la majorări de taxe, impozite sau optimizări majore în sectorul public, cu efect negativ asupra creşterii economice.