Găgăuzia este călcâiul lui Ahile pentru Chişinău

Disensiunile dintre UTA Găgăuzia şi conducerea de la Chişinău ar putea deveni un real impediment în calea integrării europene a Republicii Moldova

Disensiunile dintre UTA Găgăuzia şi conducerea de la Chişinău ar putea deveni un real impediment în calea integrării europene a Republicii Moldova. Pentru evitarea unor neînţelegeri severe este vital ca modul de interacţiune dintre Comrat şi Chişinău să fie reformat, deputaţii găgăuzi să renunţe la incitări separatiste, iar predarea limbii române la un nivel mai avansat în regiunea autonomă ar ajuta la remedierea raporturilor cu Găgăuzia.

Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” a realizat o sinteză a situaţiei UTA Găgăuzia, în care reflectă relaţiile dintre Chişinău şi Comrat. Lucrarea, scrisă în cadrul proiectului „Civil Society. Dialogue for Progress”, finanţat de către Uniunea Europeană, relevă faptul că problemele pe care Chişinăul le are cu regiunea găgăuză şi transnistreană ameninţă statalitatea Republicii Moldova şi procesul de integrare europeană a ţării. Autorii lucrării, Veaceslav Berbeca şi Corneliu Ciurea, susţin că Găgăuzia este unul dintre principalii contestatari ai acestui proces, iar situaţiile de conflict ce ar putea să apară între autorităţile de la Chişinău şi cele de la Comrat sunt destule şi deloc neglijabile.

Găgăuzii rămân reci în faţa valorilor europene

Tensionarea constantă a relaţiilor dintre autorităţile centrale şi autonomie poate sabota luarea unor decizii politice cruciale, precum este integrarea europeană a statului. Găgăuzii sunt slabi expuşi în faţa ideii de integrare europeană sau dacă sunt, atunci nu se lasă convinşi de aceasta. În plus, sinteza publicată de IDIS Viitorul arată că UTA Găgăuzia rămâne prinsă în modelele post-sovietice de gândire şi dă dovadă de inflexibilitate în dialogul cu Chişinău. Se pare că acţiunile de promovare a integrării europene au eşuat lamentabil în această regiune. Distribuirea pliantelor, broşurilor cu un conţinut pro-european, întâlnirile diplomaţilor europeni cu tinerii din autonomie, expoziţiile de caricaturi etc., nu au fost în măsură să schimbe modul de raportare a populaţiei găgăuze faţă de procesul de integrare europeană şi faţă de Chişinău. Astfel, devine evident că procesele de integrare europeană nu pot substitui logica dialogului politic dintre Chişinău şi Comrat care implică armonizarea bazei legale, concretizarea şi redistribuirea împuternicirilor, precizarea statutului autonomiei şi implicarea mai mare a găgăuzilor în viaţa politică şi economică la nivel naţional.

Mai multă limbă română în autonomie şi mai puţini deputaţi găgăuzi în Parlamentul de la Chişinău

Şi acordarea unor cote de reprezentare (de 5%) găgăuzilor în Parlamentul Republicii Moldova constituie un motiv serios de discordie. Chişinăul pune la îndoială corectitudinea celor 5%, întrucât cota locuitorilor găgăuzi din totalul populaţiei ţării este mai mică (3-4%). În al doilea rând, Chişinăul preferă formula promovării politicienilor găgăuzi prin intermediul partidelor politice naţionale şi nu prin intermediul cotelor de reprezentare. Din punctul de vedere al autorităţilor centrale, autonomia găgăuză este reprezentată adecvat în Legislativ şi orice solicitare a cotelor ar implica o reprezentare înaltă nejustificată, arată studiul IDIS „Viitorul”. În acelaşi timp, experţii susţin că asistăm la activarea unei noi etape a conflictului dintre Chişinău şi Comrat care, deşi astăzi este atenuată de febra campaniei de alegere a başcanului, cu siguranţă nu se va atenua în viitor. Autorii sintezei situaţiei din Găgăuzia mai subliniază că discuţiile dintre Chişinău şi Comrat au intrat în zona confruntărilor juridice. Chişinăul urmăreşte ajustarea legilor Găgăuziei în conformitate cu legislaţia naţională, în timp ce Comratul vrea ca Chişinăul să accepte caracterul intangibil şi autonom al legilor Găgăuziei. Totodată, Chişinăul vrea ca să fie prevăzut un buget anual pentru studierea limbii române în regiunea autonomă, întrucât procesul de predare a limbii pe teritoriul UTA Găgăuzia trebuie îmbunătăţit.

Deputaţii de la Chişinău şi cei din Găgăuzia nu se pot înţelege

Politicienii din autonomia găgăuză îi critică pe cei de la Chişinău acuzându-i că nu le oferă destulă atenţie şi nici destui bani. Un prim pas pentru îmbunătăţirea dialogului dintre Chişinău şi Comrat a constat în crearea, la 13 martie 2014, prin dispoziţia ex-preşedintelui Legislativului, Igor Corman, a grupului de lucru ce avea drept obiectiv examinarea problemelor ce ţin de statutul Găgăuziei. Grupul de lucru din care au făcut parte atât deputaţi din Parlamentul ţării, cât şi deputaţi din Adunarea Populară a Găgăuziei, a avut mai multe întruniri pentru o perioadă de patru luni, timp în care s-a pus în discuţie problema funcţionării autonomiei găgăuze. Din păcate, discuţiile s-au dovedit a fi destul de încinse. Ex-preşedintele Parlamentului, Igor Corman a menţionat că „autorităţile de la Comrat ne-au prezentat o listă nouă de revendicări din care doar trei se refereau la funcţionarea legii privind autonomia regiunii”. La rândul lor, membrii grupului de lucru din partea Adunării Populare au criticat activitatea acestei platforme de discuţii. Ivan Burgudji şi Serghei Cimpoieş, cunoscuţi pentru declaraţii şi atitudini radicale, au declarat: „Autorităţile centrale tergiversează în mod intenţionat soluţionarea problemei cu privire la funcţionarea autonomiei găgăuze”.

Autorii IDIS „Viitorul” au venit şi cu o listă de recomandări: Înfăptuirea, în patru etape concomitente, a armonizării legislaţiei în problema găgăuză, armonizarea legislaţiei locale la legislaţia naţională, racordarea întregii legislaţii la standardele europene, crearea unui grup de lucru permanent care să se ocupe neîncetat de problema autonomiei găgăuze, iar deciziile adoptate să nu aibă caracter unilateral. Se recomandă şi adoptarea unei legi care ar stipula fără echivoc statutul special al autonomiei găgăuze, în raport cu autorităţile administraţiei publice locale. În acelaşi timp însă, la nivel politic trebuie temperate declaraţiile şi acţiunile care incită la separatism.