INTERVIU Calea normală de dezvoltare a teritoriului dintre Prut şi Nistru, doar în cadrul frontierelor României

200 de ani de ocupaţie ţaristă, sovietică, şi imperial răsăriteană, de tip nou, prin şantaje economice, nu au alterat mărturia cetăţilor de pe Nistru, că acolo era hotarul dintre latinii carpatini şi alte populaţii estice.

Pe 3 noiembrie, Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău a vuit de zecile de mii de europeni dornici de ultima eliberare, din îmbrăţişarea răsăritenilor, ai căror înaintaşi au ocupat samavolnic teritoriul românesc, dintre Prut şi Nistru. Despre cum se vede, de la Chişinău, acum, acest eveniment, am aflat dintr-un dialog avut cu un publicist tenace. Limpede. Şi eficace în răspunsurile date.

Dan Nicu nu este doar un publicist, ci şi un conaţional cu o instruire de excepţie, ale cărui abilităţi de comunicare, de disecare a unui eveniment, de focalizare pe mesaje clare şi înţelegere a provocărilor viitoare ţin de o predispoziţie nativă, spre mai binele compatrioţilor săi. 

Cuvintele sale, bine cântărite, măsura evaluării, la rece, a unui moment public, indică un potenţial util celor care vor schimbarea în bine a societăţii europenilor de peste Prut.

Cerebral, deloc furat de peisajul unor steaguri agitate sau a mulţimii socotită de unii la 100.000 de participanţi, de alţii la 60.000, Dan Nicu indică temperatura vieţii politice din Republica Moldova, cu o exactitate matematică. 

INTEGRAREA EUROPEANĂ ÎNSEAMNĂ DESPRINDEREA DE RUSIA

-Ce semnificaţie acordaţi mitingului organizat la Chişinău, în favoarea orientării europene, nu euroasiatice a Republicii Moldova?

- Mitingul din 3 noiembrie, din Piaţa Marii Adunări Naţionale de la Chişinău, s-a vrut a fi un semnal ţintit atât spre interiorul Republicii Moldova, cât şi spre exterior.

Pentru publicul intern, manifestaţia a servit drept demonstraţie de forţă, a actualei coaliţii de guvernare, pentru ochii şi urechile comuniştilor din opoziţie, care ameninţă de câteva săptămâni cu “revoluţia de catifea”.

Un fel de “don’t even try”, comunicat cu vocile şi prezenţa a zeci de mii de cetăţeni.

Pentru restul mapamondului, manifestaţia a avut un scop de manifest, de declaraţie de asumare a drumului european, drept unicul drum posibil pentru Republica Moldova

Desigur, principalii vizaţi prin marea manifestaţie de ieri au fost partenerii europeni, transmiţându-li-se un mesaj de adeziune şi fraternitate.

Însă şi Rusia a fost una dintre ţintele mesajului transmis de la Chişinău, mai ales după repetatele embargo-uri şi şantajuri.

În discursurile mai multor vorbitori, influenţa Rusiei în Republica Moldova, politica externă a acesteia vis-a-vis de Republica Moldova a fost înfierată, ferm condamnată.

Chiar dacă Marian Lupu, de exemplu, a încercat să mai dreagă busuiocul promiţând relaţii bune şi cu Estul, cred că pentru toţi cei prezenţi la manifestaţie a devenit clar că integrarea europeană înseamnă desprinderea de Rusia şi spaţiul ei de influenţă.

În acest sens, cea mai importantă semnificaţie a mitingului de ieri este activizarea oamenilor, conştientizarea integrării europene, a importanţei acesteia, atingerea unui grad mai mare de înţelegere a relaţiilor Republicii Moldova cu Uniunea Europeană şi a importanţei Uniunii Europene, în viaţa cetăţenilor Republicii Moldova.

În dreapta imaginii, publicistul Dan Nicu, alături de viceministrul tineretului si sportului, Sergiu Stanciu.

MIZA MANIFESTAŢIEI

- Ce ecouri reale aţi observat, în urma acestui eveniment, la diferite paliere ale societăţii europene dintre Prut şi Nistru?

- Dată fiind distanţa mică, în timp, care ne separă de momentele mitingului, trecând abia 24 de ore, reacţiile şi ecourile pe care le-am observat sunt, în cea mai mare parte, provenite din mediul on-line şi din presă.

În mare parte, acestea au fost pozitive, un număr mare de utilizatori ai reţelelor de socializare exprimându-şi surprinderea faţă de cifra impunătoare a manifestanţilor prezenţi în piaţă, dar şi faţă de modul pozitiv şi antrenant, în care s-a desfăşurat manifestaţia.

În acelaşi timp, atât pe reţelele de socializare, cât şi în presă, au apărut şi opinii care se refereau la maniera oarecum vetustă, “sovietică”, în care s-au petrecut lucrurile.

Unii bloggeri şi comentatori au contestat numărul manifestanţilor, care s-a anunţat în piaţă şi apoi, în presă, de o sută de mii de persoane, încercând să demonstreze, prin comparaţie cu alte manifestaţii, că în perimetrul Pieţei Marii Adunări Naţionale nu aveau cum să fie, ieri, mai mult de cincizeci de mii de persoane, unii vorbind chiar de treizeci de mii.

Aceste opinii contradictorii sunt fireşti, pentru diversitatea de păreri care există în societate, este normal ca ele să existe.

În cele din urmă, ele nu ştirbesc din importanţa momentului, obiectivele de comunicare publică ale iniţiatorilor manifestaţiei fiind atinse, după cum am mai spus.

Miza manifestaţiei – conferirea unei aure de legitimitate populară procesului de integrare europeană – a fost realizată cu succes.

REPUBLICA MOLDOVA VA PARAFA ACORDURILE CU UNIUNEA EUROPEANĂ

- Cum anticipaţi că se va încheia summitul de la Vilnius?

- Dacă nu vor avea loc, în societatea politică de la Chişinău, evenimente de natură să periciliteze prestaţia Republicii Moldova, pe 29 noiembrie, la Vilnius - spun asta gândindu-mă la evenimentele din noiembrie 1999, când un guvern pro-european care urma să semneze documente similare, la summitul de la Helsinki a fost debarcat cu doar câteva zile înaintea evenimentului -, cred că lucrurile se vor petrece conform planului prestabilit, conform intenţiilor guvernării de la Chişinău şi ale partenerilor ei europeni.

Republica Moldova va parafa acordurile cu Uniunea Europeană, urmând să le semneze şi ratifice la anul, înaintea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare.

O REPUBLICĂ-EXPERIMENT

- Ce ar mai trebui să se ştie despre starea de spirit a conaţionalilor noştri, din stânga Prutului?

- Deşi există, în aceste zile, mulţi exponenţi ai intereselor anti-europene, la Chişinău, care pun accentul pe dorinţa unei părţi a populaţiei, de a se regăsi într-o ipotetică uniune cu Rusia şi statele din Est, impresia mea este că starea de vegetare amorfă, în ceea ce priveşte orientarea externă a Republicii Moldova, în care se găseşte o majoritate a românilor şi a cetăţenilor de alte etnii, nu este depăşită.

Unul dintre scopurile majore ale manifestaţiei de ieri a fost tocmai de a pune bazele depăşirii acestei stări de vegetare amorfă.

O mică elită de conducere, intelectuală, de afaceri, din Chişinău şi alte localităţi mai mari, este într-adevăr conştientă de ceea ce vrea şi se străduie să-şi atingă scopurile.

În schimb, majoritatea cetăţenilor îşi văd strict de necesităţile zilnice, fără să dea semne că i-ar interesa direcţia în care o va lua acest stat, care-şi datorează existenţa celui de-Al Doilea Război Mondial.

Această stare de lucruri este simptomatică pentru o republică-experiment, cum este cea din care mă exprim acum.

O republică în care populaţia resimte consecinţele rămânerii în afara căii istorice normale, de dezvoltare a acestui teritoriu, cale care nu poate fi urmată decât în cadrul frontierelor României.